„Între două fronturi” de Oana David

La ceas târziu, înșir aceste rânduri de suflet fericit. Mă copleșește un sentiment de mândrie pentru simplul fapt că reușesc să cunosc scriitori contemporani, contemporanii mei aș zice, care scriu bine. Și când spun bine, sunt în totalitate îndreptățită să îi declar oameni care au conținut și știu cum să-l transmită nouă, avizilor de slovă matură și corectă.

Oana David este una dintre cei care au reușit să mă cucerească iremediabil cu a lor scriere. M-a dus în povestea sa, în povestea unei bucureștence, care a crezut că lumea ei este bine așa cum este ea – acum. Petreceri, haine, societate, statut, soț cu o avere plăcută, care nu îi cere declarații de dragoste sau nu îi pretinde castitatea pusă sub cheie. Nu, Lulli trăiește undeva, o viață „plictisitoare”, banală, chiar în preajma celui de-al doilea război mondial.

„Și de ce nu am rămas în seara ceea acasă?” Decizia de a ieși într-o seară, de a-l căuta pe soțul ei, mult prea ocupat de altcineva decât de ea, i-a adus vântul rece din Europa Centrală, într-o uniformă neagră. Ochii albaștri și acel sentiment care scoate tot ce este mai bun din tine, chiar încredere și stoicism. Numele lui este Heinrich.

Mai multe detalii legate de soarta celor doi nu divulg, totul este mult prea delicios și intim și nici nu aș vrea să atentez la senzația de „eu și lectura mea”. Mai bine vă povestesc despre motivele pentru care ar trebui să citiți această carte.

Întâmpin dificultăți oratorice când trebuie să vorbesc despre o carte de la care: nu am avut mari așteptări, în special pentru că este o carte de debut. Oana David face primul pas cu această carte; nu am citit nimic despre carte sau autoare în prealabil, sau nici nu am auzit ceva despre vreuna dintre ele. Cărțile de debut se consideră a fi o lansare în neant, nu știi niciodată ce parodie poți scrie, respectiv citi. Este proaspăt ieșită din „cuptor” și nu există încă recenzii care ne-ar comunica, măcar la nivel subiectiv, dacă propunerea de carte își merită audiența țintită. Am pur intuitiv, și aș fi ipocrită dacă nu aș recunoaște că drapelele Reichului nu au dat din ochi, ador istoria și tot ce ține de secolul XX – pentru că a depășit orice așteptare, nu vă pot reda starea mea de încântare emoțională, dragul și uimirea plăcută de la cartea Oanei David.

Cât de plăcut este să citești un scriitor care emană încredere prin ceea ce scrie, prin cunoștințele sale în istorie. Se simte ochiul de cercetător nu doar în materie de evenimente, ci și în cel de conversație, de construcție a ideilor. Este cu desăvârșire un roman cu greutate, și la propriu, și la figurat, cu un conținut inoxidabil în rugina timpului.

Ideea scenariului pare desprinsă din cele mai bune filme de cult, cele care sunt originale până în măduva oaselor, dar care are, în același timp, un fler de familiaritate, de parcă ai mai simțit mândria și plăcere vizuală, imaginativă de prin alte cărți, așa precum cele scrise de Tolstoi, de Zweig sau cele care au personajele neobișnuit de atractive, asemeni celor structurate de Jane Austen.

Dacă ai împletit cosițe de mică și știi cât ai de muncit până atingi idealul, împletitura istoriei cu ficțiunea a generat o coafură splendidă, care se așează de minune pe creștetul autoarei. Atât de perfectă, încât te scoate din sărite. Nu aș putea avea nici un fel de gând similar cu „e bună cartea, dar…”. M-am pomenit în mijlocul unor dialoguri care spun exact atât de cât este nevoie, descrieri care își merită osteneala, personaje care știu ce vor, cum sunt și nu pretind mai mult decât ar fi. Nici un cuvânt sau acțiune pe care le vrei citite pe diagonală, autoarea pur și simplu nu te lasă, atât de „răutăcioasă” este ea cu timpul meu.

Niciodată nu am crezut că pot da asemenea calificative cărților de debut, ele sunt puține la număr – Memorabile în totalitate. Lista mea de: scriitori români contemporani preferați – a crescut câteva zile în urmă cu încă un membru de vază.

Cu permisiunea voastră, mă retrag și vă doresc lecturi de calitate!

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *