Sistemul pedagogic Montessori – Interviu cu Eugenia Nemeș.

Pedagogia Montessori reprezintă aplicarea unor metode de educație diferite față de cele ale sistemului tradițional, cu care majoritatea dintre noi s-au obișnuit. Datorită faptului că tot mai multe grădinițe și școli implementează acest tip de educație, Revista Timpul Germania a dorit să vină în ajutorarea celor care nu cunosc foarte bine această pedagogie.

În vederea unei clarificări practice și exemplificate, așa cum însuși sistemul Montessori o propune, vă prezentăm un interviu cu Eugenia Nemeș, educatoare într-o grădiniță ce aplică pedagogia Montessori, pe teritoriul Germaniei. Prin bunăvoința dumneaei, vă vom prezenta și o galerie de imagini cu activități specifice.

Veți afla din interviul cu doamna Eugenia Nemeș modalitatea prin care puteți să optați pentru o specializare în pedagogia Montessori, ce înseamnă acest concept educațional și ce se întâmplă, pe parcursul unei zile, la o astfel de grădiniță.

1. În primul rând, cum poate un educator opta pentru o specializare în pedagogia Montessori?

Aici în Germania, educatorul are posibilitatea de a opta în fiecare an pentru unul sau mai multe cursuri de calificare, partea financiară preluând-o instituția la care este angajat. Eu am ales cursul Montessori-Diplom, care durează doi ani și jumătate, fiind cea mai detaliată variantă a cursurilor de calificare Montessori din zona noastră. Cea de a doua variantă a cursului este adresată personalului didactic care lucrează cu copii sub trei ani. Se numește Montessori- Frühpädagogik-Zertifikatskurs și are durata de un an.

2. Care sunt beneficiile acestui concept educațional?

Pedagogia Montessori are la bază educația holistică. Copiii învață într-un mod natural, liber, având la îndemână materialele specifice pedagogiei Montessori: mediul preparat (germ. Vorbereitete Umgebung). Alegerea materialului, durata activității, precum și locul desfășurării activității, sunt strict la îndemâna copilului.

Motivația interioară (germ. Intrinsische Motivation) joacă aici un rol foarte important, deoarece trimite copilul spre activitățile care-i fac plăcere și astfel, printr-o lungă și atentă observație (germ. Beobachtung) a educatorului, se pot vedea aptitudinile sau talentele copilului. Materialele sunt aranjate foarte ordonat pe rafturi joase și deschise, astfel încât copilul are oricând posibilitatea să le vadă și să le folosească. Maria Montessori spune, foarte frumos de altfel, că:

Ordinea exterioară duce la ordinea interioară (germ. Außere Ordnung führt zur inneren Ordnung).

Maria Montessori

Educatorul nu intervine în activitatea copilului decât atunci când acesta are nevoie de ajutor (germ. Hilf mir, es selbst zu tun). Educatorul este un observator (germ. Beobachter) al nevoilor și abilităților copilului – este un ghid care-i pune la îndemână materialele potrivite în funcție de evoluția sa.

3. Cum se desfășoară o zi obișnuită într-o grădiniță Montessori?

Copiii sunt așteptați de la ora 7:00 la grădiniță, respectiv sala de clasă. Grupa este deja pregătită, materialele sunt la locul lor. Totul se află într-o ordine exemplară. Copilul este întâmpinat și salutat drăgăstos de către educatoare, urmând un mic dialog de „bun venit”. Mai apoi, copilul începe joaca: lucrul cu materialele (germ. Arbeit) , libertate deplină de mișcare (germ. Freiarbeit). Activități care durează până la ora 11:00. Aceasta reprezintă cea mai importantă perioadă.

În ceea ce privește micul dejun, există o listă unde părinții se înscriu o dată pe lună pentru a aduce alimentele necesare întregii grupe. Aici este vorba de mâncare cât mai sănătoasă. Totul este pregătit pe masă și copilul se duce atunci când simte că îi este foame (în intervalul de la 7:00 – 11:00). Dacă cumva uită, fiind absorbit de joacă, îi va aduce aminte educatoarea că mâncarea îl așteaptă.

La ora 11:00 se face cercul de dimineață (germ. Morgenkreis), unde cântăm, povestim, citim, ne jucăm diferite jocuri de abilități sociale, jocuri de mișcare, jocuri distractive.

După terminarea cercului de dimineață ieșim în curte, indiferent de intemperiile vremii, îmbrăcați corespunzător. La ora 12:00 este prânzul, pe care îl servim împreună. Copiii au posibilitatea să dezvolte abilități sociale și practice, spre exemplu reguli de comportament în societate, folosirea tacâmurilor, a șervețelului, servirea în farfurie etc. Aici, cei avansați servesc drept model începătorilor. După prânz urmează o oră de liniște, când educatoarea citește o poveste sau pune un CD, în timp ce copiii, într-o poziție relaxată, întinși sau în șezut, ascultă în liniște (germ. Ruhephase).

La ora 14:00 vin părinții copiilor care au un program normal, respectiv de la ora 7:00 la ora 14:00. Noi avem și un program prelungit pentru copiii a căror părinți lucrează până târziu. Programul de după-amiază este adaptabil, copiii putând opta pentru anumite activități pregătite de educatoare: muzică, desen, lucru manual, lucru în grădină, lectură, activități în sala de sport etc.

4. Care sunt beneficiile acestui concept educațional?

Sunt atât de multe lucruri de povestit despre această pedagogie, dar mă voi referi la câteva dintre beneficiile acestui concept educațional. Am să vorbesc numai din experiența mea de educator.

Grupa este formată din băieți și fete între trei și șase ani, Maria Montessori susținând cu tărie principiul „fazelor sensibile”, în principal faptul că asimilarea de noi cunoștințe este mai eficientă atunci când copiii învață unii de la alții. Copiii înclinați spre limbă, scris-citit, exersează cu materialele puse la dispoziție și pot ajunge să scrie și să citească la o vârstă foarte fragedă, în funcție de faza sensibilă. În domeniul matematicii este același lucru; am cunoscut copii care la patru ani știau să lucreze cu tabla înmulțirii și împărțirii. Copii care sunt interesați de geografie , istorie – educație cosmică, ajung să cunoască continentele, țările, capitalele, animalele specifice fiecărui continent, steagurile țărilor, etc. Este exact același lucru pe care-l întâlnim în Pilda talanților – nu îngropa talentul în pământ, ci lucrează cu el, înmulțește-l. Am uitat să menționez că eu am terminat și Teologia în România, sunt soție de preot și principiile creștine joacă un rol foarte important în viața personală, dar bineînțeles, și în viața profesională.

În ceea ce privește principiul Montessori în „aria curiculară de viață practică” (germ. Übungen des täglichen Lebens), copilul are posibilitatea să facă o prăjitură, să fiarbă o supă, să spargă nuci, să stoarcă portocale, să pregătească mere coapte cu nuci, să macine grâu și cafea etc. Așa va ajunge, încă de foarte timpuriu, să fie independent și responsabil.

5. Există minusuri sau dezavantaje ale acestui concept educațional?

Încă o dată precizez faptul că vorbesc din experiența personală, din cunoștințele acumulate pe parcursul anilor. Mulți părinți întreabă dacă există destulă mișcare (germ. Bewegung) în activitatea zilnică a copiilor, mai ales în perioada de „lucru”, respectiv „libertate deplină de mișcare” (germ. Freiarbeit), deoarece copilul rămâne numai în sala de clasă, în grupă, pentru o perioadă lungă de timp, mai exact până la ora 11:00. În timpul „lucrului” (germ. Freiarbeit), copiii sunt învățați să meargă separat după fiecare material necesar activității alese. De exemplu pentru a găti o supă: pe o tăviță este pregătită o oală de mici dimensiuni, o lingură de lemn, un borcan cu tăieței, și un cub de legume. Pentru a servi supa cu un prieten, atunci când este ea gata, pe tavă mai sunt disponibile și alte două boluri, două linguri, un suport pentru oala fierbinte și un polonic. Copilul va face acel drum de la raftul cu materiale și până la masă (colțul unde este bucătăria) de aproximativ zece ori. M. Montessori a observat că există o strânsă legătură între mișcare și gândire:

„mișcarea liberă stimulează cunoașterea”.

Pe lângă faptul că noi în fiecare zi, după cercul de dimineață, ieșim în curte, unde copiii au posibilitatea să alerge, să se miște în voie. O dată pe săptămână, de dimineață și până la prânz, mergem în pădure sau în excursii.

Încă o problemă ridicată de părinții logopezi este legată de limbă. În pedagogia Montessori, educatorul își alege cu mare grijă cuvintele și vorbește cât mai puțin, astfel încât copilul să se poată concentra asupra a ceea ce face și nu la ceea ce aude. Este vorba aici de încă un principiu Montessori: Isolation der Schwierigkeit. Dar aria curriculară de limbă și comunicare cuprinde o gamă foarte variată de exerciții de fonetică și vocabular, precum și noțiuni de gramatică, pe care educatorul le folosește atunci când copilul o cere.

6. Există posibilitatea ca educația copilului să continue în aceeași direcție și după terminarea grădiniței?

Da, copiii care termină grădinița Montessori în orașul nostru (n.e. Konstanz, BW) pot merge mai departe la școala primară Stephansschule K.M., sau Grundschule im Wallgut. Din păcate, la noi în oraș nu există o posibilitate de a frecventa mai departe o școală Montessori. În timpul cursului Montessori Diplom am avut ocazia de a vizita grădinițele și școlile Montessori din împrejurimi. La Freiburg am vizitat pentru prima dată o creșă, o grădiniță, o școală primară și un liceu Montessori.

7. Cum acumulează copiii noi cunoștințe?

„Joaca este învățare” (germ. Spielen ist Lernen). În pedagogia Montessori este vorba, după cum am spus la început, de învățare holistică, realizată cu toate simțurile. Psihologia ne prezintă o statistică a felului cum este păstrată informația în creier: 20% prin auz; 30% prin văz; 50% prin văz și auz; 70% prin reproducere, descriere; 90% atunci când persoana face acel lucru, desfășoară activitatea, deci lucrează. Aici am vrut să ajung și să arăt cum învață copiii la noi la grădiniță. prin joc/lucru, prin activități alese în mod liber și cu materialele specifice puse la dispoziție.

8. Este recomandată o corelare a educației Montessori casă-grădiniță? Cum pot părinții să se adapteze acestui concept? Ați putea recomandă câteva activități specifice?

Este foarte simplu și la îndemâna oricui. În ceea ce privește materialele din aria curriculară de viață practică (germ. Übungen des täglichen Lebens). cea care este baza pentru toate celelalte arii curriculare:

  • turnarea apei dintr-un recipient în altul;
  • transferul folosind o lingură și două boluri (orez, fasole); sortarea în funcție de formă, culoare (perle, pietre, nuci)
  • exerciții cu pipeta și penseta pentru prinderea și ținerea creionului
  • spălarea mâinilor cu mișcări lente
  • curățarea pantofilor
  • măturarea podelei
  • spălarea mesei/punerea mesei
  • îngrijirea plantelor etc

Deprinderile acumulate urmăresc formarea unui individ independent și autonom.

Pentru aria curriculară de limbă și comunicare:

  • litere mari din fetru
  • cutiuță cu literele numelui copilului
  • săculeț cu o poveste, să conțină figurile despre care se vorbește în poveste etc

Pentru aria curriculară matematică se pot face săculeți cu lucrușoare de la 1 până la 10, perle, bețișoare, etc.

Imaginația și fantezia fiecăruia nu cunoaște margini… Spor la treabă!

Cu drag voi face câteva poze cu materialele făcute pentru copilașii sub trei ani, lăsând la o parte materialele didactice standard Montessori.

Revista Timpul Germania vă mulțumește încă o dată pentru timpul și bunăvoința dv.!

Articolul de față face parte dintr-o serie de articole dedicate sistemului educațional german. Despre pedagogia Waldorf puteți citi într-un interviu cu Alina Bogățeanu: https://revistatimpul.ro/timpul-germania/cresa-in-germania-interviu-cu-alina-bogateanu/

Sursa fotografiei reprezentative: https://www.schule-und-familie.de/familie/tipps-fuer-schule-und-erziehung/die-7-wichtigsten-grundsaetze-der-montessori-paedagogik.html

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *