Vreau să îl cunoașteți pe Leucuța!

„Toate lucrurile mărețe au începuturi neînsemnate, murmură dumnezeu, apoi se întoarse pe călcâie și o luă spre ieșire.
Zâmbind.
Nenorocitul.”


Cam așa ne întâmpină pe noi penultima lui lucrare – „Hoodoo”.
Doamnelor și domnilor, onorată asistență, dragi bufnițe și iubitori de ceaiuri și biscuiți, spre atenția dumneavoastră, printre greii clasici și contemporanii consacrați, din mai multe aspecte ale vieții noastre pline de viruși, 5g-uri și comploturi interstatale, am marea dorință și onoare să vă fac cunoștință pe românul meu, Cosmin Leucuța, omul cu cărțile bune.

De ce am pomenit mai sus despre ceai și biscuiți? Pentru că vreau să vă povestesc pe îndelete, cu multă dispoziție și voie bună, despre revelația ce mi s-a produs în timpul anului pandemic: autorul meu, românul meu preferat, și aici este nevoie de o însoțire caldă, care o poate oferi doar o băutură caldă și poate ceva dulce.

În plină pandemie am avut noroc să pun mâna pe una din cărțile sale, „Hoodoo”.
Cartea a venit la mine din biblioteca unei bune prietene care, pe lângă faptul că este o cititoare mai mare decât mine, mai are și biblioteca ca cea din Alexandria, cum a fost ea cândva (și nu glumesc deloc!).
În cele 480 de pagini eu am auzit constant muzica din filmele lui Tarantino, personajele acelea lipsite de frică, stilate și pline de atitudine. Întreaga poveste îți dă starea aceea de aventură, libertatea în fața unui drum lung, alături de un camarad loial, unul care nu are o destinație precisă, în preajma căruia te simți în siguranță. Este exact starea generației mele! Filmul sau scenariul, atât de intens, amuzant, melancolic, psihotic, adolescentin, preistoric, plin de fantastic și booooooom!

Dintr-o extremă în alta!


Vreau să vă închipuiți ce am văzut și ceea ce am citit în carte.
O țineți minte pe Mila Jovovich în filmul „Al 5-lea Element”? Starea ceea de absolut care trebuie salvat, rebeliunea și puterea personajului principal, este întruchipată de Sofia, personajul principal din „Hoodoo”. La 17 ani rămâne însărcinată de la un bărbat periculos și influent care ar putea să o ajute sau să îi creeze cele mai mari probleme din viața sa. Fuge cu un necunoscut într-o mașina, spre nicăieri.
Acel nicăieri a devenit refugiul ei psihologic pe întreaga durată a călătoriei în care a avut destul timp să cântărească cât costă viața ei și ce loc are copilul din pântece în viața sau nebunia asta de anvergură.


M-a trecut prin mai multe stări povestea Sofiei, a fratelui ei Anton, iar Cosmin Leucuța povestește într-un interviu despre selecția natural prin care trec toate manuscrisele sale, pentru că el are mai multe, și nu le publică imediat cum a terminat să le scrie, el le lasă să zacă, poate câțiva ani, ca după aceea să recitească din ceea ce a scris, pentru că părerea se poate schimba, cea cu privire la genialitatea istoriilor și dacă i se par la fel, le publică. Asta s-a întâmplat cu „Hoodoo”, istoria era la fel de tranșantă și orbitor de captivantă și nu a dat greș. Secretul este răbdarea, modestul meu scriitor ne lasă un pont pentru a fi siguri de faptul că propria creație sa este demnă de a sta pe rafturile din casele noastre.


Orice nu s-ar întâmpla, regretele sunt în plus. Acesta este mesajul cel mai important din carte. „Hoodoo” are multe învățăminte. Pe lângă drive-ul și nevoia de afirmare, frica și regretele sunt puse la punct în dialoguri care completează perfect narațiunea vivace ale naratorului. Succesul nu l-a lăsat să aibă impresia că a sa coroană va străluci mereu fără un efort maximal, depus chiar și la ajustarea unor momente ale poveștii, care a fost un adevărat deliciu și timp petrecut cu izbândă. Rezultatul a fost pe măsură, a mers ață până la final.


Eroii acestei lecturi sunt acele personaje cu care vrei să semeni, să ai același curaj să iei decizii fugare, de care nu depinde doar viața ta. Câteva decizii îndrăznețe de a fi participant și tu la viața ta, să nu lași cursul să te ducă după curent, ci să încerci cumva să lupți împotriva lui, să mergi împotriva a ceea ce se așteaptă lumea de la tine să faci.
Cum e să ajungi la ultimele pagini și să îți dorești să suni autorul, să îl rogi să scrie o continuare. Cred că este visul multora din noi, atunci când ți-a plăcut o carte foarte mult și îi dorești o continuitate, personaje nemuritoare și stare de bine, de lungă durată.


După ce am citit ultima pagină, pentru prima dată în istoria vieții mele, am regretat că nu am numărul de telefon al lui Quentin. Mă apucam deja să îl conving să filmeze în baza cărții. Ce road-trip a fost! Mulți îi vor invidia imaginația, pentru că aceasta debordează în detalii picante, întorsături de situații, amuzament.


Un adevărat master-chef pentru bucătăria contemporană a cititorului cu dorințe de lectură vie, picantă!
L-am prins pe autor în același interviu delicios în care vorbea despre carte și premiul pe care l-a primit „Tânărul prozator al anului 2018”, cu o mica remarcă despre oamenii care l-au ajutat, și despre sentimental aprecierii, cât este el de important pentru un scriitor:

„Cunosc destui oameni talentați care și-au abandonat chemările artistice pentru că nu erau sau nu se simțeau apreciați. Pentru că nu simțeau că ajung undeva pe drumul acela. N-aș spune că-i cazul meu, dar nu strică să ți se recunoască meritele. E foarte important să ai încredere în tine. Mai important decât asta e să aibă și alții încredere în tine. Aici nu mă refer la mami și la tati, sau la gașca din liceu. Mă refer la cei care te știu doar prin intermediul a ceea ce scrii. Pentru că așa ajunge arta să fie susținută, promovată. Așa ajung cărțile să fie publicate: cineva își asumă un risc, cineva mizează pe cartea respectivă. Pe scurt, cred că acest premiu este o confirmare că lumea nu și-a pierdut până acum vremea publicând și/sau citind ceea ce scriu. Premiul acesta nu mă răsplătește doar pe mine, ci îi răsplătește pe toți cei care au depus eforturi pentru ca romanul să ajungă pe rafturi și pe toți cei care au ținut romanul „Hoodoo” în mână și au zis „asta-i o carte care merită citită!” Și, dacă e să fiu sincer, lista scurtă a nominalizărilor răsplătește chiar mai mulți oameni. Distincția asta transformă tot acel timp petrecut de oameni în jurul acestor cărți în ceva… neirosit.”


Pe lângă talentul pe care trebuie să îl aibă un autor este nevoie și de inspirație, muncă, dedicație și disciplină. Leucuță a fost inspirat de „Dune”, povestea care l-a determinat să scrie povești, scuzați-mi tautologia, dar adevărul e scris cu alb pe negru.
Așa l-am cunoscut eu pe maestru, după ce acesta a devenit deja cunoscut în lumea frumoasă … a scriitorilor din România, a recenzorilor, a cititorilor și a librarilor. Lumea ascunsă, a celor care stau în spatele cortinei va fi cunoscută doar de personajele cărții și ale celui cu drept de autor.


Și ce s-a întâmplat atunci când „Hoodoo” și-a demonstrat valoarea? Al nostru scriitor a continuat în același ritm.
Apoi a venit iarna și eu, copil cuminte fiind, am primit cartea lui nouă, proaspăt scoase de la tipar: „Cum te vei îmbrăca la sfârșitul lumii”. Pentru acest volum, Cosmin Leucuța a obținut Premiul „Tânărul Prozator al Anului 2020”, acordat în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, ediția 2021.


Plecând de la o sete nestăvilită pentru acțiune, sens și dragoste pentru ciudat și novism, naratorul „nesimțit” din Cosmin a înșirat ritmic, tiranic aș mai spune, cele mai interesante și captivante povestiri contemporane.
El a reușit să creeze o horă vivace cu întâmplări hazlii, lumești, cu soare și noroi, telurice și înzestrate. Ce poate fi mai plăcut decât timpul petrecut cu sens, atunci când îți dai seama că ai în bibliotecă o carte care:

te plimbă prin ringul de box

te ceartă de datorii, enumeră tristețile tale sau străine

îți scarpină cornițele infidelității

râzi de la bășini

îți trezește anxietăți

îți mângâie orgolii

îți aduce aminte de Linkin Park

îți spune scenariul unui film porno!

Da, da, da, și asta nu este tot!


Cartea te aruncă dintr-o stare în alta, structura păstrează un scenariu tragicomic, doldora de fraze înaripate cu un aer proaspăt și tânăr!


O pauză de la greutatea artileriei unei sobrietăți exagerate, ale snobismului luxos.
Cărțile lui Leucuța sunt orgasmele lecturii, necesare pentru a păstra atracția dintre cititor și scrierea permanentă.
Licențios și creativ, Leucuța nu ofensează liberalismul cultural, dialogul contemporan, pentru că subiectele și premisele sunt inedite, o să vă treziți mirați de unele condiții (!). Dacă mulți autori folosesc aceleași subiecte și tot bat pasul pe loc, Cosmin este șmecherul care are o imaginație de care nu te mai saturi.


Românul meu s-a născut în data de 3 octombrie 1986, la Arad. A început să scrie povești la vârsta de 14 ani. La 23 de ani a scris romanul „Laptele negru al mamei”, care a fost câștigătorul Concursului de Debut organizat de editura Adenium în anul 2013. „Statele Unite ale lui Dumnezeu” a fost nominalizat la Concursul de Debut Literar UniCredit, ediția a VI-a (2013). În decembrie 2014 a fost cooptat în juriul concursului literar „Incubatorul de Condeie” și, pentru că a făcut treabă bună, din ianuarie 2015 a devenit invitat permanent al site-ului cultural „Semne Bune”. În 2017, editura Casa de Pariuri Literare i-a publicat o culegere de povestiri scurte intitulată „Numele altora – Povestiri (în principiu) scurte”. În 2018, editura POLIROM i-a publicat „Hoodoo”, un road-novel supranatural pentru care juriul Galei Tinerilor Scriitori (ediția 2019) i-a decernat premiul „Tânărul Prozator al Anului”. Ultima lui carte – „Cum te vei îmbrăca la sfârșitul lumii?”, a apărut în noiembrie 2020 la editura Casa de Pariuri Literare și i-a adus pentru a doua oară titlul de „Tânărul Prozator al Anului”, la Gala Tinerilor Scriitori – ediția 2021. Acum Cosmin locuiește lângă Timișoara, împreună cu doi șproți și două pisici.
Iubitori de Dostoievski și Kafka, este timpul să ne aruncăm direcția farului spre lumea creată de stilul unui scriitor de la care am avut foarte mari așteptări, și spre fericirea neuronilor mei nestăviliți, mi le-a depășit cu neobrăzare!

Ladies and gentlemen of the grand jury, I rest my case!

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *