Alegeri parlamentare în România: Interviu Toader Ciuta

În luna decembrie se vor desfășura alegerile parlamentare în România. Românii din diaspora au posibilitatea de a vota prin corespondență, dacă s-au înscris până pe data de 22 octombrie 2020 pe listele electorale, secțiile de votare fizice fiind sub semnul întrebării (cel puțin în Irlanda), având în vedere contextul pandemiei generate de COVID-19. Pentru că pe listele electorale sunt și deputații de diaspora, vom încerca să obținem interviuri cu politicienii candidați de diaspora, desigur cei care ne vor răspunde pozitiv la invitație. Primul candidat este domnul Toader Ciuta, aflat pe poziția a II-a pe listele Partidului Național Liberal.

Toader Ciuta este candidatul PNL pentru funcția de deputat de diaspora la alegerile parlamentare din decembrie 2020. Originar din Satu Mare, om de afaceri cu investiții în Irlanda, dar și în România, mereu prezent în viața comunității, de multe ori fără dorința de a fi menționat, domnul Toader Ciuta plănuiește să își ofere suportul în comunitățile românilor din Europa de Vest și la nivel politic, nu doar personal.

Căsătorit, cu doi copii, diasporean de mai bine de două decenii, fidel partidului pe care îl reprezintă, lucru demn de menționat, este convins că “pentru a face lucruri care contează pentru comunitate trebuie să intri în teren, nu să stai să strigi de pe margine.”

1. Când ați decis să vă alăturați PNL și ce v-a determinat să alegeți „calea liberală”?

Sunt simpatizant și (mai târziu) membru PNL de cel puțin un deceniu. Doctrina partidului liberal îmbrățișează idealurile mele de independență, antrepriza privata și respectarea drepturilor individuale. “Prin noi înșine” este mai mult decât un slogan, este un stil de viață pe care mi l-am ales când am plecat din țară și mi-am găsit rostul în Diaspora, dar și tradițional, acasă, părinții și strămoșii mei au trăit după același principiu.

2. Suntem mulți români care am ales drumul pribegiei, unii de nevoie, alții revoltați de ce se întâmplă în România. Considerați că este necesar un sprijin semnificativ în mijlocul comunităților de români pentru păstrarea identității, culturii și tradițiilor românești? Cum vedeți dumneavoastră acest sprijin?

Românii, acolo unde formează un grup, își vor relua și păstra întotdeauna tradițiile învățate acasă, în România. Eu cred că proiectele individuale, de înaltă calitate și cu valoare identitară culturală trebuiesc încurajate și subvenționate financiar de către statul român.

3. Având în vedere contextul pandemic actual, campaniile electorale nu se mai pot desfășura în mijlocul electoratului, singura modalitate fiind cea oferită de platformele social media online. Cum primiți feedback de la electorat, cum vă faceți cunoscut programul electoral?

Candidații liberali și-au stabilit echipe de campanie și asistență tehnică necesară pentru a-și putea desfășura campania în condiții optime, în mediul on-line. Am început deja un program de interacțiune cu alegătorii din afara granițelor României cu un “dialog electoral” între Secretarul General al PNL și trei (inclusiv eu) dintre cei șase candidați pe lista PNL pentru circumscripția nr.43. Vom continua această serie și reținem, cu atenție, atât întrebările adresate în timpul acestor dialoguri desfășurate (în) on-line, întrebări la care vom încerca să răspundem în limita timpului disponibil, dar și sugestiile făcute pe paginile noastre social media.

4. În cazul în care veți fi ales, veți reprezenta Europa de Vest (Irlanda, UK și Franța). Care considerați că sunt nevoile comunităților de români?

Voi reprezenta întregul electorat din afara granițelor României, pentru că raportat la numărul foarte mare de cetățeni români care locuiesc și lucrează în afara României (se estimează aproximativ 5 milioane) încă avem o reprezentare nesemnificativă în Parlament.

Este adevărat că înțeleg să îmi pun experiența proprie în serviciul românilor, ceea ce înseamnă că sunt, cu precădere, și geografic aproape de românii din Europa de Nord-Vest. Comunitățile au nevoie de instituții care să lucreze în interesul lor, nu invers, au nevoie de o fluidizare și digitalizare a proceselor consulare, o eficientizare a mijloacelor de transport și comunicare între România și țara în care locuiesc, de programe educaționale pentru copiii născuți în străinătate, de simplificarea sistemului de pensii etc. Sunt multe care sunt necesare și s-ar putea realiza cu o echipă determinată și concentrată pe nevoile celor din diaspora.

5. Este cunoscut că Regatul Unit nu va mai fi parte in UE, începând cu ianuarie 2021. Multe lucruri se vor schimba pentru toți cetățenii țărilor UE aflați pe teritoriul regatului. Care vor fi schimbările pentru românii care locuiesc în acest moment acolo?

Românii care locuiesc acum în Regatul Unit vor avea, în continuare, toate drepturile pe care le-au avut și până acum. Este însă esențial ca ei să se înregistreze și să obțină statutul de ‘settled’ sau ‘pre-settled’. A mai rămas foarte puțin timp.

Mi-aș dori, dacă voi fi ales, să fiu în măsura de a sprijinii românii care nu se descurcă cu procedurile legale necesare; vom insista, de asemenea, să fie suplimentată activitatea consulară din Marea Britanie, pentru a ne asigura că românii sunt în posesia actelor de identitate românești necesare, pentru a-și rezolva problemele legate de statutul lor în Regatul Unit. Trebuie să putem face mai mult decât să le dam indicații on-line.

Este tot atât de evident că, locuind într-o țară în afara Uniunii Europene, începând cu 2021, noi va trebui să le oferim românilor din Regatul Unit o punte cu instituțiile europene, în ceea ce privește drepturile lor de cetățeni români, acesta fiind unul din motivele pentru care intenționez să deschid un birou parlamentar la Londra.

6. Cunoaștem cu toții problemele și, mai ales, umilința la care am fost supuși în ultimii ani când au fost organizate scrutine electorale: cozi interminabile, persoane care, deși au stat ore întregi la coadă, sau au călătorit sute de kilometri pentru a-și exercita votul, nu au reușit, nervi, nepăsare și, aș menționa, și neputință din partea misiunilor diplomatice (deciziile privind numărul de secții de votare fiind luate în funcție de cei care se declară pe teritoriul țării adoptive și sunt luați în evidența misiunilor diplomatice). Care credeți că a fost motivația românilor din diaspora de a crescut, surprinzător, dar și îmbucurător, numărul celor care au ales să își exprime dreptul constituțional?

Dreptul la vot este un drept esențial al cetățenilor. Faptul că a crescut atât de mult numărul celor care au ales să iasă la vot este dovada incontestabilă că românii vor o schimbare, vor o schimbare radicală în România, ca, eventual, să se poată întoarce acasă. Nu este aspirația tuturor, bineînțeles, dar a multora dintre ei.

Trebuie câștigată încrederea cetățenilor în aleșii lor și în instrumentele de stat, pentru că pe mine m-a îngrijorat și întristat profund să văd cât de puțini români s-au înscris la votul prin corespondență. Comparat cu aproape un milion care au ieșit la vot în străinătate, în al doilea scrutin, la alegerile prezidențiale din 2019, să se înscrie sub 40.000 la votul prin corespondență, în condițiile pandemiei, mi se pare destul de îngrijorător. Trebuie să adoptăm, cât de curând, votul electronic, să simplificăm modul de înscriere pe listele electorale și să înlăturăm toate motivele de neîncredere, care poate au stat la baza acestei lipse în a recurge la avantajul votului de acasă, prin corespondență.

7. Românii din diaspora au nevoie de o voce puternică, solidară cu nevoile lor. A fost o încercare de organizare a Congresului Românilor de Pretutindeni, inițiativă care a eșuat. După opinia dumneavoastră a fost lipsa interesului Parlamentului pentru Diaspora sau reprezentanții din Diaspora nu au fost suficient de determinați în a-și susține cauza?

Cred că ambele cauze menționate au fost factori contributivi. Este evident că românii de afară vor să aibă un forum prin care să poată interacționa cu instituțiile și reprezentanții de stat din România. Poate această dorință este cu atât mai mare cu cât reprezentarea românilor din străinătate în Parlamentul Român este disproporționat de mică în comparație cu românii din țară. Aș zice că este neconstituțională. Trebuie să găsim forme adecvate prin care să sprijinim și încurajăm interfața dintre cetățeni și instituțiile oficiale din România. O lege există, Congresul Românilor de Pretutindeni ar trebui să se întrunească și nu poți să ignori acest lucru: ori schimbi legea, cu consultarea românilor de pretutindeni, ori îți dai sprijinul etnic și asiguri bugetul necesar pentru întrunirea acestui Congres; nu poți să ignori problema, pentru că a devenit într-adevăr o problemă.

8. Omul Toader Ciuta a fost mereu implicat în comunitatea românilor și a oferit sprijin activităților culturale, organizate la nivel de comunitate, în Irlanda, fără a cere recunoaștere (sigla / menționarea companiei sau a partidului pe care îl reprezentați).

Care sunt planurile dumneavoastră acum, ca viitor deputat, pentru promovarea culturii – și nu numai – pe teritoriul Insulei de Smarald?

Eu voi continua să sprijin, personal, proiectele care îmi sunt “de suflet” – revista Itaca sau clubul FC Transilvania. Sper, însă, să am mult mai multe instrumente la dispoziție ca să pot sprijini, din Parlamentul Român, cât mai multe proiecte în Republica Irlanda, cât și în alte țări unde sunt comunități importante de români. Voi încuraja schimburi bilaterale între Republica Irlanda și România, pentru că, românii – un popor migrant, la fel ca irlandezii – au foarte mult de învățat de la acest popor mic, celtic, dar cu o influență puternică în lume.

9. Toader Ciuta, diasporeanul, ar pune ștampila pe candidatul Toader Ciuta? Puteți motiva răspunsul?

Desigur – voi fi un reprezentant al diasporenilor, provenit din mijlocul lor; îi înțeleg, le cunosc problemele, care au fost și ale mele, voi putea veni cu soluții practice. Va fi un nou proiect în care mă angajez, dar în care voi avea nevoie ca alegătorii să facă echipă cu mine.

Pentru a afla mai multe despre programul domnului Toader Ciută, îl puteți urmări pe pagina lui oficială: Toader Ciuta – Politician.

Publicat în Actualitate, Interviu, PoliticăRecomandat1 recomandare

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *