Eugeniu Coșeriu – unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului XX

Eugeniu Coșeriu (sau Eugenio Coseriu) a fost un lingvist român în exil, membru de onoare al „Academiei Române” din anul 1991. Este fondatorul primei școli lingvistice din America de Sud și al Școlii lingvistice de la Tübingen, Germania. Părinte a ceea ce se numește lingvistica integrală, Eugeniu Coșeriu este unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului XX.

Cenaclul de la Roma comemorează și aniversează marile valori literare

Duminică, 25 iulie 2021, în casa familiei Tatiana și Vitalie Ciobanu, de pe via Cassia din Roma, membrii Cenaclului de la Roma au adus un omagiu, la o sută de ani de la naștere, a celui care a fost Eugeniu Coșeriu. Dar câți dintre noi știm cine a fost Eugeniu Coșeriu? Despre adevărata lui valoare am aflat de curând, recunosc, dar bine mai târziu decât niciodată. Ei, bine, Eugeniu Coșeriu a fost un fenomen!

Despre Eugeniu Coșeriu

S-a născut la 27 iulie 1921, în comuna Mihăileni, județul interbelic Bălți, din România. Astăzi, această comună face parte din Republica Moldova. O mare parte din viața lui a trăit-o în străinătate, a fost un lingvist român în exil. A murit tot pe tărâmuri străine, la Tübingen, în Germania, la data de 7 septembrie 2002. A absolvit liceul „Ion Creangă” din orașul Bălți, apoi și-a continuat studiile în filologie la universitățile din Iași, Roma, apoi filosofie la Universitatea din Milano. Între 1950 și 1963 a predat la Universitatea din Montevideo, Uruguay. Între 1961 și 1963 a fost profesor-invitat la Universitatea din Bonn, Germania. Din 1963 și până la sfârșitul vieții a fost profesor la Universitatea din Tübingen. Mai multe generații de discipoli ai lui Eugen Coșeriu constituie „Școala de lingvistică de la Tübingen”. A fost „Doctor Honoris Causa” la aproape 50 de universități din întreaga lume.

Amfitrioana casei, doctor în literatură, Tatiana Ciobanu ne povestește despre Eugeniu Coșeriu

„Eugeniu Coșeriu a fost un fenomen!. Pe lângă limba română, limba maternă, cunoștea perfect italiana, spaniola și diverse alte limbi indoeuropene: franceza, rusa, germana, engleza, dar și limbile clasice: latina și greaca. Împreună cu Roman Jakobson a fost unul dintre cei mai mari poligloți din secolul XX. În Italia s-a laureat de două ori, la Roma în literatură și la Milano în filizofie. Era cunoscut în Sudamerica și Spania, unde a fost profesor, în primul rând la Montevideo, apoi la Universitatea din Málaga și Universitatea din Navarra. După mai multe experiențe, s-a dedicat catedrei de „Lingvistică și filologie” la Universitatea din Tübingen. În această perioadă a cunoscut faima mondială. În 2001 a primit „Gran Croce di Alfonso X”. În cursurile sale a inclus lecții de lingvistică generală.”

Intervenția doamnei profesor Eugenia Bojoga

Doamna Eugenia Bojoga este Lector de limbă română la Institutul Pontifical Oriental de la Vatican și Lector univ.dr.la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca. Mai mult, este nepoata lingvistului Eugeniu Coșeriu. Pledoaria dânsei, în legătură cu omul-fenomen al lingvisticii românești și europene a adus un plus de valoare a cunoștințelor privitoare la imensa activitatea a lingvistului. Dânsa a făcut o călătorie prin viața distinsului literat, cu un popas important la Universitatea „Sapienza di Roma”, unde, cu o bursă de patru ani, a studiat „Slavistică și limbi romanice”, dar a participat la toate lectoratele de limbi străine. Călătoria s-a terminat la Tübingen în Germania, unde lingvistul a rămas până la sfârșitul vieții sale.

Intervenția scriitorului și coordonatorului Cenaclului de la Roma, domnul Valeriu Dg Barbu

„Structura gândirii lui Eugeniu Coșeriu și a tuturor celor ce lucrează în cercetare, în știință este foarte complexă. Lui Coșeriu nu-i plăcea să se spună despre el că este un filozof sau un lingvist, ci un om de știință. Nu dorea să fie aplaudat, măgulit, era o persoană umilă, cu o mare putere de muncă.”

Teorii susținute de Eugeniu Coșeriu

„A promova sub orice formă o limbă moldovenească, deosebită de limba română este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greșeală naivă, ori o fraudă științifică. Din punct de vedere istoric și practic este o absurditate, o utopie și din punct de vedere politic e o anulare a identității etnice și culturale a unui popor și deci un act de genocid etnico-cultural.”
„Limbă a culturii și limbă de stat este limba română pentru întregul spațiul carpato-danubiano-nistrean, adevăr care nu poate submina independența Republicii Moldova ca stat, tot așa cum nu subminează independența Australiei, a Canadei sau a Statelor Unite ale Americii recunoașterea limbii engleze ca limbă oficială, de stat, a acestor țări.”

Categoria: Literatură, Cenaclu literar, aniversare

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *