Medici – scriitori sau scriitori – medici? (1): Cronin și „Citadela” sa

Ce au în comun medicina și literatura? La o primă vedere, nu mare lucru. Una – medicina, cu o constituție științifică și realistă, cealaltă – literatura, de sorginte umanistă, mai imaginativă. Și totuși, amândouă împletesc arta și disciplina, pentru că ce ar reprezenta medicina fără inspirație artistică sau literatura fără o rigoare a scrisului? Medicina poate oferi surse de inspirație literaturii, după cum un medic are putința și chiar obligația morală să se exprime cât mai literar. Istoria medicinei și a literaturii consemnează multe cazuri de medici – scriitori sau poate mai bine zis de scriitori – medici, pentru că toți acești oameni și-au câștigat faima prin scris și nu prin medicină. Vă propun să facem împreună o incursiune în biografiile unor personalități care au îmbinat în mod fericit bisturiul și condeiul, stetoscopul și călimara, salvând oameni, dar și suflete.

Voi începe această serie cu Archibald Joseph Cronin, de la a cărui moarte s-au împlinit 40 de ani pe 6 ianuarie, în acest an. A. J. Cronin s-a născut pe 19 iulie 1896 la Cardross, Dunbartonshire, în Scoția, ca unic copil al unei mame presbiteriene și al unui tată catolic. A fost elev al Academiei Dumbarton și, mai târziu, al Colegiului Sf. Aloysius din Glasgow. A avut de ales, la solicitarea tatălui său, între a-și continua studiile fie la teologie, fie la medicină, orientându-se spre aceasta din urmă. Câștigând o bursă Carnegie, a urmat cursurile Facultății de Medicină de la Universitatea din Glasgow, în perioada 1914 – 1919. În anul 1925, a obținut și titlul de doctor în medicină la aceeași universitate.

Cariera sa medicală a început chiar în timpul studenției, când a servit ca sublocotenent chirurg în Marina Regală Britanică (1916 – 1917). După război, și-a desăvârșit pregătirea medicală la diverse spitale din Glasgow și Dublin, apoi a lucrat ca medic generalist într-un orășel minier din sudul Țării Galilor. Această ultimă experiență îi va servi ca sursă de inspirație pentru două dintre romanele sale: Citadela și Sub stele. În 1924, a fost numit inspector medical al minelor din Marea Britanie. Ulterior, a practicat medicina la Londra, în două zone recunoscute pentru numărul mare de cabinete medicale private de lux: Harley Street și Notting Hill. După 1930, din cauza unor probleme de sănătate, renunță la medicină pentru a se dedica scrisului.

Ca scriitor, a îmbinat în operele sale realismul cu critica socială și a folosit adesea experiența medicală ca bază pentru lucrările sale literare. Un scriitor extrem de rapid, Cronin folosea aproximativ 5000 de cuvinte pe zi, planificând meticulos detaliile intrigilor sale. A fost înzestrat cu uimitoare calități narative și putere de observare, fiind considerat un maestru al descrierii grafice. Medicul este numitorul comun din romanele sale, trecând de la o carte la alta, fie ca personaj principal, fie apărând pe fundal.

Citadela (1937) nu este, din punct de vedere cronologic, primul său roman, dar îl voi analiza la început dintr-un motiv subiectiv – mie mi-a plăcut cel mai mult. Cartea urmărește destinul lui Andrew Mason, un medic scoțian tânăr și visător, repartizat într-o zonă minieră din Țara Galilor. Aici, el face cercetări asupra silicozei și luptă pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru ale minerilor, demonstrând influența nefastă a prafului de mină asupra sănătății muncitorilor. Ideile lui Cronin din acest roman au contribuit la înființarea Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie. Pe baza reputației căpătate, Mason ajunge să-și deschidă un cabinet privat în centrul Londrei, acolo unde banul este mai important decât bolnavul, într-un sistem medical clientelar și corupt. Două episoade dramatice, moartea unui pacient operat de un chirurg asociat și decesul soției într-un accident de circulație îl fac pe Andrew Mason să renunțe la activitatea din Londra și să revină la tratarea oamenilor simpli. Elementele autobiografice sunt evidente în acest roman. Cartea a atras numeroase critici din partea confraților medici care nu au văzut cu ochi buni dezvăluirile intime și mai puțin plăcute din profesia medicală, activitate ascunsă complet publicului larg până atunci. Citadela a obținut, în Statele Unite, Premiul Național al Cărții. Cronin a declarat odată într-un interviu: „Am scris în Citadela tot ceea ce simt despre profesia medicală, nedreptățile sale, încăpățânarea sa neștiințifică ascunsă, gâfâitul ei… Ororile și inechitățile detaliate în povestea la care am asistat personal. Acesta nu este un atac împotriva indivizilor, ci împotriva unui sistem.”

Castelul pălărierului (1931) este primul roman al lui Cronin, aducându-i încă de la început un succes deosebit. Personajul principal, pălărier de profesie, este un bărbat brutal și agresiv, inspirând teamă familiei sale, dar și societății. Acesta se crede un aristocrat, căutându-și origini nobiliare inexistente și nu ezită să-și sacrifice familia prin comportamentul său tiranic și egoist. Doctorul din această carte deține un rol secundar, el salvând-o pe fiica cea mare a pălărierului de la moarte, dar și de lângă tatăl său, rămas în final singur, cu mintea tulburată.

Gran Canaria este cea mai mare insulă din arhipelagul Canare, aflat la vest de coasta Africii, dar și titlul romanului omonim, publicat de Cronin în 1933. Medicul redevine personajul principal al acțiunii, fiind reprezentat de un doctor pasionat până la epuizare de activitatea sa. Obosit și apăsat de un scandal profesional, decide să-și ia o vacanță pe această insulă exotică. Aici, se îndrăgostește de o femeie frumoasă, prizonieră într-o căsătorie de conveniență. Doctorul descoperă cu surprindere că în viață mai există și altceva în afara muncii sale, iar sufletul i se umple de amărăciune și zbucium atunci când se întâlnește cu iubirea fără de speranță.

Și în romanul Sub stele (1935), Cronin își alege o temă din domeniul mineritului. David Fenwick, fiu de miner, este un tânăr idealist și entuziast, răzvrătit împotriva unui sistem opac și ostil. Inițial intelectual de provincie, ajunge mai târziu deputat și luptă pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă ale minerilor. Deși suferă multe eșecuri și deziluzii, își continuă cu tenacitate activitatea, păstrându-și nealterată speranța. Lupta sa are loc pe fondul unor manifestări sociale și politice, cu important caracter socialist.

„Cușca a căzut. A căzut brusc, rapid, în întunericul ascuns. Și zgomotul căderii sale se ridică din întuneric ca un oftat mare care se înălța spre cele mai îndepărtate stele.” (Sub stele)

Afișul filmului Sub stele, 1939

Am trecut în revistă cele mai reprezentative lucrări ale lui Cronin, traduse și în limba română. Opera lui este mult mai vastă, cuprinzând peste 20 de romane din care spicuiesc câteva titluri: Trei iubiri (1932), Doamna cu garoafe (1935), Doctor de țară (1935), Cei mai frumoși ani (1940), Cheile împărăției (1941), Grădinarul spaniol (1950), Lumina nordului (1958). Unele dintre romanele sale au fost ecranizate.

Cronin a locuit o bună parte din timp în S.U.A., pentru a reveni în Regatul Unit în timpul celui de-al doilea război mondial, fiind angajat la Ministerul Britanic al Informației. S-a căsătorit în timpul studenției cu o colegă de facultate și a avut trei fii. Ultimii 25 de ani ai vieții i-a petrecut în Elveția, unde a și murit, la Montreux, pe 6 ianuarie 1981.

Surse: www.britannica.com/biography/A-J-Cronin, https://en.wikipedia.org/wiki/A._J._Cronin, https://en.wikipedia.org/wiki/The_Citadel_(novel), http://revistaderecenzii.com/a-j-cronin-citadela-recenzie-de-mirela-teodorescu/, www.libris.ro/gran-canaria-a-j-cronin-ori973-9342-32-9.html, www.uzinadecarte.ro/pagina-exemplu/shop/carte/roman-clasic/sub-stele/, www.goodreads.com/book/show/2398517.The_Stars_Look_Down, https://bjgp.org/content/65/638/479.

Publicat în LiteraturăRecomandat0 recomandări

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *