Călătorule

ai scotocit prin lume tot căutând sublimul

şi-ai admirat anume apusul vinul crinul

ţi-ai desfătat privirea scăldând-o printre sori

şi-ai înecat auzul în glasuri de viori

ai mângâiat făţiş cu braţele pădurea

şi tainic i-ai cuprins amantei tale firea

ţi-ai afundat piciorul în cel mai fin nisip

te-ai dat pe lucruri scumpe te-ai dat şi pe nimic

ai stat cu fruntea-n ceruri în vârf pe Everest

şi ai pictat Pământul de sus din Univers

dar călătorule te-ntreb

ce lucru rar văzut-ai oare

care să-ntreacă în splendoare

mai gingaş minunat şi  mai sublim

decât

copilul tău sugând la sân

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *