Tabăra Internaţională de Sculptură Monumentală Ploieşti_INTERVIU cu Florin Manole

În bocanci de gherilă, cu genunchiere de sport extrem, cu o vestă de camuflaj și bandană care să te apere de soarele torid, ochelari protectori, mănuși groase de lucru și iată că ne regăsim în ipostază brâncușiană, pregătiți pentru aventura pe care ne-o oferă o bucată imensă de marmură, ce ne invită să-i descoperim povestea ascunsă din interior. Oare ce minunății sculpturale vor ieși la suprafață?

M-a vrăjit din prima prin forma pe care o are, din start aici deasupra, unde are o convexitate tare faină, rotunjită, de la firul diamntat rămasă. _Ioan Pop Vereta, sculptor

Asta este viața, întâlnirea dintre verticală și orizontală. _Nicolae Ovidiu Popa, sculptor

Cei ce înnobilează orașul Ploiești se numesc “artiștii magici ai Taberei de Sculptură Monumentală”, poposiți în urbea lui Caragiale pentru a-i rosti numele altfel: prin vocea unei pietre de marmură care ascunde o intrigă socio-artistică: artă pentru artă, dar și artă cu mesaj social. Acest loc de evadare monumental atât la propriu (parcul ca spatiul-gazdă) cât și la figurat (prin amplitudinea demersului) oferă povești diverse despre: un albastru marin văzut la răsărit, o oglindire a razelor soarelui în piatra-basm, un ștergar cu motive tradiționale românești din Maramureș sau Oltenia, un covor zburător dătător de viață cerească sau un catharsis al spiritului cu ajutorul artei, prin participarea intensă a privitorului la fenomenul artistic.

Nu există patriotism fără patrimoniu. Îmi place să afirm că tocmai sub această sintagmă- manifest s-a lansat monumentala Tabără Internațională de Sculptură de la Ploiești, un pionierat în domeniu la nivel național, înscriind Ploieștiul în linia marilor tabere de sculptură mondiale.

Pentru a afla mai multe despre acest proiect deosebit și de mare impact local, l-am invitat pe Florin Manole să ne spună câteva cuvinte, într-un interviu acordat de curând.

Florin MANOLE – Președinte Asoc. „24 PH Arte”
  1. Cu cine avem onoarea şi din ce calitate ne puteţi vorbi despre acest demers cultural-artistic?

Florin Manole, vicepreședinte al Asociației culturale „24PHarte” și eu, noi suntem onorați de interesul dumneavoastră pentru ce facem.

  1. Această tabără de sculptură monumentală este unicǎ la nivelul municipiului Ploieşti şi al judeţului Prahova. Care a fost elementul declanşator al acestui demers? Ce v-a determinat să-l iniţiaţi?

Unicitatea și originalitatea inițiativei, intenției, propunerii noastre sunt în desfășurare, deoarece scopul nostru este Muzeul de Sculptură Contemporană în aer liber, iar despre acesta, da, se va putea spune și că este original și că e unic. Ideea pornește de la Tabăra de Sculptură de la Măgura, lângă mănăstirea Ciolanu, idee pe care unul dintre membrii fondatori ai Asociației, sculptorul Eugen Petri, o practică de vreo 18 ani la Caransebeș.

  1. Câte ediţii au avut loc până acum, din ce fonduri s-au realizat şi cât durează această tabără de sculptură? Vedem mereu aceiaşi artişti sau fiecare ediţie are invitaţi noi?

Trei ediții și sperăm să nu ne oprim aici… Fiecare ediție durează aproximativ o lună, iar sculptorii sunt din toată lumea. Este o tabără internațională.

  1. Cine sunt artiştii implicaţi şi cum au ajuns la Ploieşti?

Pentru asta, având în vedere că e vorba de douăzeci și cinci de artiști, pot fi văzute filmele realizate de Asociație pentru fiecare ediție în parte, regizate de Cătălin Apostol, filme ale căror scop chiar acesta este, de document și de aducere spre știință publicului cine sunt artiștii și cum au ajuns la Ploiești.

  1. Cum a fost primit demersul în comunitatea locală? (de către autorităţile publice şi cetăţeni)

Toată lumea este încântată și binevoitoare, în privința reprezentanților acestei lumi care înseamnă cetățenii Ploieștiului, nu putem spune decât că fără ajutorul administrației, Primăriei și a Consiliului Local și Consiliului Județean, inițiativa noastră nu ar fi devenit fapt. Este important, de asemenea, de spus că regulamentele celor trei ediții au fost, de fiecare dată, aprobate în unanimitate.

  1. Ce materiale s-au folosit de către artişti şi cum au fost aduse la Ploieşti?

Marmură de Rușchița și lemn de stejar din pădurile de lângă Plopeni.

  1. Care sunt simbolurile predominante ale creaţiilor? Ce mesaje vor să transmită artiştii?

Ați intuit subiectul viitorului film documentar, de aceea, pentru a primi răspuns vă fac o invitație mai puțin obișnuită, respectiv aceea de a vedea un film care nu este încă făcut. Sperăm că împreună îl vom putea vedea anul viitor. 

  1. Intervențiile grupului de artişti vorbesc despre o singură formă de artă (sculptură) care urmăreşte totodată să scoată arta în stradă, precum și să-i facă pe oameni să participe la un act de creație, prin invitaţia adresată publicului de a vizita artiştii la lucru. Credeţi că arta expusă (ca muzeu în aer liber) reprezintă un act educaţional în sine? V-aţi gândit să chemaţi copii/tineri şi şcoli pentru a-i vedea pe artişti la lucru?

Este prin excelență un act de admirație și ierarhizare, deci un act educațional și, da, sculptorul Eugen Petri care este și profesor la Liceul de Artă din Ploiești, atunci când a fost posibil, a adus elevii pe care-i îndrumă el, pentru a urmări – mulți dintre cei care vizitează parcul, fac același lucru – travaliul artiștilor.

  1. Acest tip de artă monumentală cu siguranţă surprinde şi uimeşte publicul. El reprezintă o intervenţie artistică în citadin, provocând publicul la a gândi critic, la a interpreta ceea ce văd, la a reacţiona într-un anume fel. Ce aşteptări aveţi de la oamenii care se întâlnesc cu marile sculpturi? Ce ar trebui să înţeleagă ei?

În primul rând, oamenii văd altceva, ei văd un rod suprateran al pământului, ei vor da denumirea de „parc” spațiului rostuit de această rodnicie care le va mobila subconștientul și astfel vor vedea împrejurimile, orașul, lumea în raport sau raportate la libertatea de expresie a artiștilor. Astfel, fără să vrea, fără să știe, forța aceasta care îi va obliga să-și dea cu părerea, în mod spontan nu ca părerologi de profesie, va face din fiecare observator un artist imediat, pe loc, al locului. Un locuitor mai lucid față de împrejurimile unde-și duce viața; nu întotdeauna netedă, nu întotdeauna clară sau firească, aidoma lucrărilor de artă din parc și, cum ziceam, aidoma vieții trăite, nu închipuite.

  1. Există tendinţa intrinsecă de a dialoga cu trecutul nostru artistic, punând întotdeauna în balanţă “ce a fost” cu “ce este”. Primul care a adus sculptura monumentalǎ în stradă a fost geniul Constantin Brâncuşi. Cum credeţi că a evoluat arta sculpturii monumentale la noi, în România, de la Brâncuşi încoace?

Este o întrebare ce mă depășește, dar, de asemenea, o vom avea în vedere pentru filmul documentar al viitoarei ediții, în care artiștii sau criticii de artă invitați vor da răspunsul cuvenit. Totuși, vă pot spune că dacă a făcut ceva Brâncuși, atunci a arătat că omul trebuie să caute esența și nu aparența, iar în această căutare nu se mai poate sau nu se poate lăsa păcălit de prima formă ieșită în cale, chiar dacă ea ne dezvăluie adâncurile sufletului…etc, Brâncuși este cel care a adus adâncul, esența la vedere, adică e vorba de o întrupare a ideii în materie și nu o desțelenire a formei așteptate din materie. La Michelangelo spunem: e viu! La Brâncuși spunem: a înviat! Viața o ai, trebuie doar rostuită. Învierea se învață.

  1. Plimbându-ne deseori prin Parcul Municipal Vest şi admirând sculpturile, am remarcat, cu regret, cǎ ele nu dispun de un titlu, de o descriere şi nici de numele artistului. Aveţi în plan să adăugaţi plǎcuţe informative atât de importante pentru valorificarea optimă a sculpturilor, a artiştilor cât şi a demersului în sine?

Da, aceasta ar fi o binevenită măsură pe care administrația ar putea-o avea în vedere.

  1. Dorim să ştim dacă vor exista şi ediţii viitoare ale taberei de sculptură monumentalǎ, având în vedere schimbările administrative care au avut loc la nivelul municipiului Ploieşti. Dacă da, aveţi deja în plan o serie de noi artişti sau vor fi aceiaşi participanţi din anii trecuţi?  

Sigur că noi artiști români și din Basarabia ar putea să vină și este tot sigur că, în funcție de rigorile sanitare, avem în vedere și artiști din afara țării. Discuțiile cu reprezentanții Primăriei sunt foarte bune și avem speranța că Ediția a IV-a a Taberei de Sculptură Monumentală de la Ploiești va avea loc.

  1. Credeţi că sectorul cultural-artistic din Ploieşti este destul de dezvoltat? De ce ar avea nevoie? Ce ar putea stârni curiozitatea artistică a oamenilor şi a tinerilor în special?

Chiar tinerii cred că ar trebui să răspundă la această întrebare. În ce ne privește, propunerea noastră, Tabăra de Sculptură Monumentală, e văzută de mare parte dintre aceștia sau dintre vizitatorii Parcului de Vest chiar ca o altă, nouă preocupare culturală a Ploieștiului și ploieștenilor. Dimensiunea artistică, oricare ar fi ea, nu este niciodată de trecut cu vederea, cu atât mai mult cu cât ea se poate impune locului ce o favorizează (sau nu) inclusiv ca o noutate. De trei ani încoace, acest demers al administrației ploieștene, a făcut, cel puțin în lumea artistică bucureșteană, ca sculptura monumentală să fie mai ploieșteană ca niciodată.

  1. Cum arată Parcul Municipal Vest în 2030?

În mod firesc și ca o mândrie pentru Ploieșteni, ca un adevărat, unic și original Muzeu De Sculptură Monumentală Contemporană În Aer Liber. Iar acest fapt, bine administrat, nu are de ce să nu pună Ploieștiul pe harta Europei și altfel decât ca un oraș al rafinăriilor petroliere.

  1. Unde putem invita publicul să vă urmărească în continuare, sǎ afle mai multe despre acest demers unic? (website, facebook etc.)

La Cenaclul literar „I. L. Caragiale”, ale cărui ședințe de lucru se desfășoară de două ori pe lună, prin bunătatea și amabilitatea conducerii, la Filarmonica „Paul Constantinescu”, în paginile virtuale ale ziarului „24PHarte”, pe facebook la pagina „Muzeul De Sculptură Contemporană În Aer Liber – Ploiești” și, desigur, în Parcul Municipal Vest.

Vă mulțumim!

***

Vă invităm așadar să vizionați colajul video realizat de noi al sculpturilor monumentale și al momentelor de creație, disponibil @ https://drive.google.com/file/d/117CSxyIKidV8SYTMZpUE2HNGTLiRsbx0/view?usp=drivesdk

Pentru a afla mai multe despre acest proiect, va invităm să vizionați cele două filme dedicate şi realizate de echipa coordonatoare.

(9 iulie 2021; Interviu şi album photo/video realizate de Ana Lucreția NEDELCU – editor principal TIMPUL Ploieşti – Artă şi Comunicare)

***

POEM de Ana Lucreția Nedelcu inspirat de una dintre sculpturi:

Cum faci dintr-un 8 căzut un infinit?

În acustica nemărginită a boltei cerești,

Apărea galeș un opt căzut

Precum un bătrân folosit de vremuri.

Pesemne cusătoreasa divină

A omis sa-l poziționeze drept, atrăgător.

Norocul lui: în liniștea zorilor făr’ de suflu uman

Optul zăcu reflexiv pe jos…

În josul aerului rarefiat al văzduhului.

Neliniștit în meditația sa îndelungată,

Deveni un perpetuum mobile incandescent,

Plecat într-o aventură fără de granițe.

Așa s-a născut infinitul…

(decembrie 2020)

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *