De vorbă cu Irina Mleziva : „Și pasiunea necesită mici sacrificii, iar când rezultatul este ceva delicios și apreciat, nimic nu mai contează.”

Ne vine să credem sau nu, unele întâlniri sunt predestinate, căci întâlnind-o pe Irina Mleziva, constați, cu mirare, că petrecerile, aniversările, întâlnirile tale sunt salvate, de dreptul, de mâinile ei. În goana zilelor de nucșoară, migdale prăjite, dovleac însiropat sau mojito, și-a găsit puțin timp și ne-a oferit un interviu. Grație imaginației amănunțite, răbdării iscusite și gustului ei subtil, în fiecare seară, pe masa ei din bucătărie, un blat de tort așteaptă, cu nerăbdare, să fie livrat. 

Dragã Irina, îndulcești zilele fiecãrui om ce ajunge sã te cunoascã, cã-i cappuccino cu ciocolatã, cãpșuni cu panna cotta, lichior de nuci cu vanilie, semințe de mac cu alune, toate selecțiile cuceresc gusturile. Cum a început totul și de unde pasiunea aceasta pentru dulciuri?

De mică am fost fascinată de magia din bucătărie, o încurcam pe mama, ce-i drept. Țin minte că mă atrăgea mirosul de fursecuri, prăjituri și torturi. Primul meu experiment a fost pe la 9 ani, când am amestecat ouă cu zahăr, unt și făină și am fost foarte bucuroasă că am reușit să coc primele mele fursecuri.

Paleta de oferte e diversificatã, dar ca sã multumesti gusturile fiecãruia, te-ai perfecționat și pe rețete vegane. Spune-ne cum ți-ai ales primele rețete de torturi și cum te-ai decis sã pregãtești torturi raw vegane?   

– A fost o provocare pentru mine, am plecat de la dorința de a pregăti un tort de post pentru prietenii mei. Pentru primele rețete m-am inspirat de pe internet, unde am petrecut și încă mai petrec ore întregi de studiu. Apoi a urmat perioada de adaptare și experimentare, astfel încât să rămână doar ingredientele de calitate, fără conservanți si coloranți. Multe rețete de torturi vegane sunt destul de grase și, dupa multe încercări, am conceput o variantă mai aerată și mai cremoasă a acestora. 

– Care sunt „cele mai de succes” torturi? Dupã ce torturi sunt înnebuniti cehii, de exemplu? Dar românii? 

Cele mai de succes torturi sunt cele de ciocolată, ecler și panna cotta cu zmeură, arome ce nu dau greș la nicio aniversare. Prietenii mei români sunt fascinați de tortul de ecler, pentru mulți rămâne gustul copilăriei. Sunt multe combinații interesante pe care le-am experimentat, de exemplu tortul cu cremă de castane și blat fără gluten, cel cu cremă de dovleac si blat de ciocolată, tortul cu crema de lime și castravete … sună îndrăzneț? Colegul meu maghiar a fost fascinat de tortul de dovleac, declarându-l cel mai bun pe care l-a mâncat vreodată. Cehii merg și ei mai mult pe clasic, uneori încearcă și ceva nou, inedit. Prietenii indieni, vietnamezi si chinezi rămân fani mousse de cicolată.

 – Ai vreun anumit model (bucătar/ patiser) care te-a inspirat în aceastã artã savuroasã? 

Nu am un model anume, de la fiecare am de invatat câte ceva. Au fost și sunt mulți cofetari pasionați care m-au inspirat în această poveste culinară. Sunt un autodidact, dar am urmat și un curs de specializare cofetar/patiser. Până la urmă, pasiunea și timpul alocat acesteia sunt cheia succesului în orice facem.  

 – Cu totii avem zile bune si mai putin bune, uneori timpul ne preseazã, alteori, intervine rutina. Ne poți relata o provocare cu care te-ai confruntat în domeniul acesta de activitate? 

– Provocarile sunt la tot pasul, mai ales când vine vorba de design, dar ele mă ajută să evoluez, să învăț si să descopăr lucruri noi. Unei prietene i-am pregatit un tort etajat pentru botez; o adevărată provocare, atât la transport, cât și la montarea acestuia în culisele petrecerii. Altei prietene i-am modelat un platou cu brânzeturi, struguri și o sticlă de vin, toate din marțipan. Sunt fascinată să descopăr că se poate, noi singuri ne mai punem piedici… din când în când. 

 – De fiecare datã când comandam un tort de la tine, si-l savuram în bucãtãria mea, mã cuprindea o curiozitate. Cu prilejul acestui interviu, vreau sã te întreb: care e prăjitura ta preferată și de ce? 

– Grea intrebare. Sunt modestă, dar mie imi plac toate, nu aș putea spune care imi place cel mai mult. Toate le-am gândit pe gustul meu. Te trezești și iți spui: „ Astăzi am poftă de un tort de..”

 – Stiu cã prepararea dulciurilor e o pasiune pe care o practici în timpul tãu liber și cã te mai îndeletnicești și cu munca de birou. Cum le împarți pe amândouã si cum reușesti sã mai ai timp și pentru tine? 

– Recunosc că, uneori, este solicitant, însă este o pasiune și necesită mici sacrificii. Când rezultatul este ceva delicios și apreciat, nimic nu mai contează. Sunt binecuvântată și recunoscătoare să am prieteni dragi care mă susțin si mă apreciază.

– Cum aratã o zi liberã în care Irina nu lucreazã si nu pregãtește torturi?

– Timpul liber mi-l petrec cu prietenii, imi place, în egală măsură să fiu oaspete și gazdă. Ador să merg cu bicicleta sau cu rolele, să ascult muzică și să citesc. A da, să nu uit… permanent vânez noi rețete, noi tehnici culinare și idei.

Sã presupunem cã e ziua actritei Audrey Hepburn si prietenii ei apelează la tine sã-i pregãtesti tu tortul. Cum ar arãta un tort pentru Audrey Hepburn? Ce creme, arome, ingrediente ai integra în el si cum l-ai decora? 

– E important sa îți cunoști clientul și gusturile acestuia. Partenerul ei își amintește că „ii plăcea să mănânce ciocolată după cină și să bea un pahar de scotch”. Aș merge pe varianta de tort cu blat de ciocolata neagră (gluten free) si cremă din lichior de nuci. Varianta numărul doi: tort raw vegan cu lămâie, ghimbir și seminte de chia și l-as decora cu caviar de fructe.

– În final, as vrea sã ne spui unde te găsim dacă vrem un tort (prea)bun? 

– Pe adresa de facebook : Dortikarna Irina.

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *