O zi din viața unei grădinițe Montessori

Acum mai bine de 100 de ani, o femeie pe nume Maria Montessori revoluționa sistemul educațional cu filozofia care îi poartă numele. Un concept bazat pe respect pentru copil, pe mintea absorbantă între 0 și 6 ani, pe acele perioade sensibile și pe auto-educația lui. Aceasta a dus, în timp, la necompetitivitate și la o dezvolare mult mai firească a copilului.

Azi, undeva aproape de centrul Pragăi, la intersecția a trei parcuri, ascunsă între vile cu un specific interbelic, se află o grădiniță unde valorile Mariei Montessori rodesc din multă dragoste și respect pentru copii. Vizitatorul pășește pe strada liniștită, apoi intră în curtea vilei, trecând pe sub bolta de trandafiri, într-o lume feerică, nouă, lăsând în urmă monotoniile vieții și zgomotul orașului. Observă grădina cu flori, stupii de albine, vița de vie și nucul mare – un ocrotitor bătrân al copiilor.

Intrând în spațiul grădiniței, toate sunt la locul lor, într-o ordine desăvârșită. Florile proaspete aduc natura de afară, înăuntru. Fiecare copil are locul lui, cu fotografia lui. Dimineața începe somnoros, fiecare se dezbracă lent, moțăind, alteori, așteptând câteva momente ca să-și tragă sufletul după drumul cu bicicleta. Educatorii nu-i zoresc, știind că fiecare copil are ritmul lui. Gustarea de dimineață e gata, cu fructe proaspete și umede de rouă, în camera de Activități Practice. Aici, copiii își spală farfuria, își pot stoarce suc natural de portocale, pot sparge alune, sau măcina diverse produse. Există mături, fărașe și prosoape pe măsura lor, ca să poată curăța. Sunt încurajați să fie responsabili. Urmează două ore de lucru cu materiale specifice pedagogiei Montessori. Fiecare copil lucrează individual, sau în grup, pe covoraș, cu materialele alese. Natural, sunt atrași de rafturile ordonate frumos din spațiul pregătit. Există o zonă pentru dezvoltarea Abilităților Matematice, alta pentru Culori, Forme geometrice, alta pentru Litere și multe altele. Copiii au între 3 ani și 5 ani jumătate, iar cei mari îi ajută, instinctiv, pe cei mai mici. Educatorul observă și ghidează, acolo unde este nevoie, lăsând libertatea copilului de a face singură dreptate, căci Pedagogia Montessori se rezumă la „ajută-mă să mă ajut singur”. Există și o cameră a cărților, cu spațiu pentru lecturare. Tot aici, se află pianul și se găsesc și hărțile lumii sub formă de puzzle, materiale despre anotimpuri, insecte, lumea exterioară, instrumente muzicale. La sfârșitul blocului Montessori, copiii și educatorii au un timp împreună, care se numește „Elipse”, în care se cântă, se dansează, copiii sunt încurajați să împărtășească ce au simțit pe parcursul zilei sau se primesc vizitatori. Lunea, de exemplu, este ziua Artei. Copiii sunt liberi să lucreze cu o pictoriță, să-și dezvolte creativitatea, să experimenteze culorile, cu degetele sau cu pensula. Marțea și vinerea e zi de Muzică. Profesoara de muzică organizează activități muzicale, inclusiv la pian și la celelalte instrumente.

Copiii au șansa de a experimenta și vizite din partea unor muzicieni de profesie: un contrabasist, un violonist celebru, sau un violoncelist, un acordeonist sau un toboșar – figuri care fac performanță cu muzica lor. Episodul decurge promițător. Artiștii le explică cum funcționează instrumentele, le prezintă câte o partitură, iau numărul la unison, iar, spre final, aceștia le dau șansa micilor actanți de a încerca -preț de câteva clipe – să se simtă în lumina reflectoarelor, folosind singuri instrumentele. Copiii radiază de fericire și curiozitate. Sunt expuși la diverse experiențe, ca să poată cunoaște și înțelege lumea muzicii prin experiență directă. Miercurea e o zi în care se practică sport, karate sau copiii gătesc împreună. Tot miercurea se organizează petrecerile de Moș Nicolae, cei 3 magi, de Crăciun sau de Paște, sau alte evenimente de peste an. Joia e zi de dans. O coregrafă, dansatoare profesionistă, îi ajută pe copii să se zbenguie și să danseze pe diverse ritmuri muzicale. După aceste activități, copiii și educatorii se pregătesc să iasă afară. Copiii se îmbracă singuri, educatorii ajută doar acolo unde e nevoie. Timpul petrecut în natură îmbracă forma unui parc sau a unui loc de joacă, sub observația atentă a îndrumătorilor. După ce și-au consumat bine energia, copiii sunt așteptați înapoi, în spațiul dedicat Activităților Practice, la vremea prânzului; apoi, urmează jocul liber, unii pleacă acasă, iar ceilalți se pregătesc de somn, știind că urmează o nouă rundă de joacă.

Vizitatorul se întoarce pe strada liniștită, cu un cântecel la pian în minte, și cu speranța unui viitor bun pentru lumea din jur.

Sursă imagine : arhivă personală

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *