41 Violon d’adieu / Vioară de rămas bun (Émile Nelligan) – Cornéliu Tocan © (9)

Émile Nelligan

par le truchement de Cornéliu Tocan © (9)

41
Violon d’adieu
 
Vous jouiez Mendelssohn ce soir-là ; les flammèches
Valsaient dans l’âtre clair, cependant qu’au salon
Un abat-jour mêlait en ondulement long
Ses rêves de lumière au châtain de vos mèches.
 
Et tristes, comme un bruit frissonnant
     de fleurs sèches
Éparses dans le vent vespéral du vallon,
Les notes sanglotaient sur votre violon
Et chaque coup d’archet trouait mon cœur
     de brèches.
 
Or, devant qu’il se fût fait tard, je vous quittai,
Mais jusqu’à l’aube errant, seul, morose, attristé,
Contant ma jeune peine au lunaire mystère,
 
Je sentais remonter comme d’amers parfums
Ces musiques d’adieu qui scellaient
     sous la terre
Et mon rêve d’amour et mes espoirs défunts.
Émile Nelligan

în tălmăcirea lui Cornéliu Tocan © (9)

41
Vioară de rămas bun
 

Cântați Mendelssohn în sear-aceea; flăcăruile
Valsau în vatra luminoasă, în timp ce în salon
Un abajur amesteca într-o lungă unduire
Visurile sale de lumină cu șatenul șuvițelor voastre.
 
Și triste, ca un zgomot tremurând
     de flori uscate
Împrăștiate în vântul vesperal din vale,
Notele plângeau în hohote pe-a voastră vioară
Și fiecare lovitură de arcuș inima-mi
     străpungea.
 
Totuși, înainte de a fi târziu, vă părăsii,
Dar până-n zori hoinar, singur, ursuz, întristat,
Povestind proaspăta mea durere misterului lunar,
 
Simțeam ridicându-se precum amare parfumuri
Aceste muzici de rămas bun ce pecetluiau
     sub pământ
Și visul meu de iubire și speranțele-mi defuncte.

Traducere în vers alb, aspirând la fidelitatea față de original.

Traduction en vers blancs, aspirant à la fidélité par rapport à l’original.

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *