Lidia Grosu, poezii
PASĂREA MEA, POEZIA Pentru mineNu pot să plâng…Și atunci când mă doare,Leg lacrimaÎn nod cu timpul,Şi resemnarea,Sfidând limbajulUnui asfinţit de soareȘi al frunzeiDe salcie,Refugiată în
Lidia Grosu, poezii
PASĂREA MEA, POEZIA Pentru mineNu pot să plâng…Și atunci când mă doare,Leg lacrimaÎn nod cu timpul,Şi resemnarea,Sfidând limbajulUnui asfinţit de soareȘi al frunzeiDe salcie,Refugiată în
Citește de actualitate
Nicolae Dabija: Lunetistul orb
În tinerețea mea îl întâlneam adesea în casa părintelui Serafim Dabija pe un preot orb, prieten vechi al unchiului meu, pe care rudele lui îl
George Coandă: Drept de Cetate în Europa
Într-o anume împrejurare, după 1990, mi-am exprimat un punct de vedere, ideatic revendicându-se din adevărul contestat de unii oportunişti culturali – mai degrabă „culturnici” ai
Radmila Popovici, 10 poezii inedite
Radmila Popovici (n. la 31 august 1972 în satul Florițoaia Veche, Republica Moldova) este poetă, scriitoare și textieră. A absolvit Facultatea de Litere a Universității de
Răzvan Vișan: Pământul de sub noi
Viața pe planeta noastră nu a fost întotdeauna așa cum o cunoaștem noi in prezent. Vârsta Terrei este de aproximativ 4,5 mld. de ani și, gândind
George Coandă: Unitate culturală românească în europenitate
Privind partea benefică a aderării României la Uniunea Europeană, anticameră, de altfel, la viitoarea sa integrare în Noua Ordine Mondială, numită, deocamdată, eufemistic geopolitic, „globalizare”,
Răzvan Vișan: Evoluăm sau regresăm?
Nu mai este niciun secret ca situația actuala este dezastruoasa. Atât din punct de vedere epidemiologic, cât și economic. Nu contează dacă ai 200$ sau
cele mai citite articole ale noastre
Nicolae Dabija: Lunetistul orb
În tinerețea mea îl întâlneam adesea în casa părintelui Serafim Dabija pe un preot orb, prieten vechi al unchiului meu, pe care rudele lui îl
George Coandă: Drept de Cetate în Europa
Într-o anume împrejurare, după 1990, mi-am exprimat un punct de vedere, ideatic revendicându-se din adevărul contestat de unii oportunişti culturali – mai degrabă „culturnici” ai
Radmila Popovici, 10 poezii inedite
Radmila Popovici (n. la 31 august 1972 în satul Florițoaia Veche, Republica Moldova) este poetă, scriitoare și textieră. A absolvit Facultatea de Litere a Universității de
Răzvan Vișan: Pământul de sub noi
Viața pe planeta noastră nu a fost întotdeauna așa cum o cunoaștem noi in prezent. Vârsta Terrei este de aproximativ 4,5 mld. de ani și, gândind
George Coandă: Unitate culturală românească în europenitate
Privind partea benefică a aderării României la Uniunea Europeană, anticameră, de altfel, la viitoarea sa integrare în Noua Ordine Mondială, numită, deocamdată, eufemistic geopolitic, „globalizare”,
Răzvan Vișan: Evoluăm sau regresăm?
Nu mai este niciun secret ca situația actuala este dezastruoasa. Atât din punct de vedere epidemiologic, cât și economic. Nu contează dacă ai 200$ sau
ARTICOLELE NOASTRE
- TOATE
- Actualitate
- Cultură
- Editorial
- Eveniment
- Fără categorie
- Film
- Filosofie
- Idei
- Istorie
- Literatură
- Muzică
- Politică
- Recenzii
- Spiritualitate
- Știință
Lidia Grosu, poezii
PASĂREA MEA, POEZIA Pentru mineNu pot să plâng…Și atunci când mă doare,Leg lacrimaÎn nod cu timpul,Şi resemnarea,Sfidând limbajulUnui asfinţit de soareȘi al frunzeiDe salcie,Refugiată în
Nicolae Dabija: Lunetistul orb
În tinerețea mea îl întâlneam adesea în casa părintelui Serafim Dabija pe un preot orb, prieten vechi al unchiului meu, pe care rudele lui îl
George Coandă: Drept de Cetate în Europa
Într-o anume împrejurare, după 1990, mi-am exprimat un punct de vedere, ideatic revendicându-se din adevărul contestat de unii oportunişti culturali – mai degrabă „culturnici” ai
Radmila Popovici, 10 poezii inedite
Radmila Popovici (n. la 31 august 1972 în satul Florițoaia Veche, Republica Moldova) este poetă, scriitoare și textieră. A absolvit Facultatea de Litere a Universității de
Răzvan Vișan: Pământul de sub noi
Viața pe planeta noastră nu a fost întotdeauna așa cum o cunoaștem noi in prezent. Vârsta Terrei este de aproximativ 4,5 mld. de ani și, gândind
George Coandă: Unitate culturală românească în europenitate
Privind partea benefică a aderării României la Uniunea Europeană, anticameră, de altfel, la viitoarea sa integrare în Noua Ordine Mondială, numită, deocamdată, eufemistic geopolitic, „globalizare”,
Răzvan Vișan: Evoluăm sau regresăm?
Nu mai este niciun secret ca situația actuala este dezastruoasa. Atât din punct de vedere epidemiologic, cât și economic. Nu contează dacă ai 200$ sau
Catharsis muzical cu M83
Paseist sau nu, sunt fascinat și atras de vremurile trecute, în care socotesc că artele erau mult mai recunoscute și autentice, dar nu pot să
Ovidiu Răduță: „Nimic”
Ovidiu Răduță a absolvit Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică în cadrul Academiei de Studii Economice București (2006), continuând studiile post-universitare de Master și Doctorat
Liviu Ciulei, regizorul unui regat teatral
Liviu Ciulei
Cu actorii pe esplanade și cu regizorii montând piese de teatru politice, într-un act repetat și insolit de disidență, prieteni de vază mă invită la spectacolele lui Radu Afrim și Andrei Șerban. Prietenia lor rămâne, totuși, netulburată de piesele decadente, anti-teatru, ale sus-numiților, urcați pe catargul celebrității după inerția istoriei culturale. Dacă ajungi să fii mediocru față de calitatea superioară a profesorilor și predecesorilor, la ce bună teatralitatea regizorală ? La ce bună celebritatea auto-impusă, care amplifică efectele reale ale punerii în scenă, în timp ce, la fața locului, spectatorul îndură acest delir artistic și nevroza…nervoasă, cu un index apăsat și iritant din partea regizorului și actorilor ?
Cine va fi suveranul? Omul sau robotul?
Trăim vremuri în care filmele au devenit realitate. Nu ne este greu să digerăm această actualitate, aceste situații, realizări mărețe și conflicte. Filmele ne-au pregătit pentru aceste vremuri. Există cu certitudine o dorință de setare a psihicului uman prin poveștile prezentate în filme, o redare a viitorului pe care copiii o percep ca fiind normală, fără a mai cunoaște libertatea sau normalitatea în esență.
Claudiu Dumitrache: „Căutându-l pe Socrate”
Î m p l i n i t Fost copil până mai ieri,Mi-amintesc – visam averi.Douăzeci – așa-m-știut,Oamenii – ei toți se duc…Pier dorințele și
Liliana Popa – despre scriitoarea și traducătoarea Paula Romanescu
Bună este sub înaltul cerului de azi pe care zadarnic am încercat să îl pictez, cenușiul repliat mai scrie epistole și bună a fost ziua
Ștefan-Tudor Baciu: Nevoia primară a omului
Inițial m-a fascinat religia vechilor germani, poate și pentru că reuneștete cel mai bine spiritul nostru „occidental”, bineînțeles, inexistent la vremea aceea. Mi s-a
Cornel Mărculescu: 75 de ani de la moartea Elenei Văcărescu
Elena Văcărescu (născută la 18 octombrie 1864 – decedată la 17 februarie 1947) a fost fiica diplomatului Ioan Văcărescu şi a Eufrosinei Fălcoianu, nepoată pe
George Coandă: „Potlogi – vatră străbună românească. Treaptă în calea neuitării”
În ambianţa palatului de alabastru al Brâncoveanului, o sensibilă cutie de rezonanţă a memoriei româneşti istorice, s-a aniversat împlinirea a 440 de ani de atestare
Flori Bungete: Serbarea iubirii…
Din cele mai vechi timpuri oamenii au celebrat iubirea. Locuri diferite, moduri diferite, date calendaristice diferite, sfinți diferiți, aceași temă: o poveste de dragoste, de
Cornel Mărculescu: Mihai Eminescu și Târgoviștea
Într-o psaltire veche, în care sunt scrise consecutiv de însuși tatăl poetului nașterile tuturor copiilor săi, stă scris: „Astăzi 20 Decemvrie anul 1849 la patru
Cornel Mărculescu: Emil Gârleanu – locotenentul literaturii românești cu ascendent dâmbovițean
Emanoil Gârleanu s-a născut la Iași, în noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1878, într-o veche familie de răzeși moldoveni din Gârleni, Bacău, având și
Nicolae Dabija: POEZIE CU ÎNGER
Poezia lui Claudiu Dumitrache are înger. Ea are cursivitate, e firească, parcă s-ar alcătui singură.Sau – ca și cum s-ar scrie pe dinăuntru.De partea cealaltă,
Palatul Brâncovenesc de la Potlogi
Aflat pe drumul dintre București și Curtea de Argeș sau Târgoviște, Potlogi a fost de multe ori loc de popas pentru domnitorul Constantin Brâncoveanu. Satul
Flori Bungete: „… poate era… TIMPUL!”
Ziarul Timpul, nume predestinat să dăinuie peste timp, în ciuda tuturor opreliștilor, mai ales financiare, susținut fiind de o mână de politicieni, jurnaliști celebrii, scriitori
Agnes Erich: „…este o provocare enormă…”
Într-o lume tot mai înstrăinată de actul de cultură în general şi de cel literar în special, ne bucură apariția în peisajul publicistic târgoviștean a
Valentina Vasile: „…o tribună a ridicării prezentului la înălțimea trecutului.”
Era timpul ca și la Târgoviște să apară revista TIMPUL, în formatul generos pe care l-a gândit Claudiu Dumitrache, sub auspiciile academice ale distinselor personalități
O călătorie în vremuri de legendă sau măreția poporului dac
Îndrăzneață și surprinzătoare epopeea autorului Sergiu Botezatu.Prin cartea sa DACIADA – GETICA – DAVA face trimitere la istoria veche a neamului din care ne tragem.
Dintr-o lacrimă și lut
Dintr-o lacrimă și lut de Adrian Artene Dintr-o lacrimă și lutAș zidi de la-nceputAș zidi întreaga lumeNeamul ăsta cu sfânt nume. Dintr-o lacrimă și lutI-aș
Tarkovski şi poezia subconştientului
Îmi este greu să vorbesc despre Tarkovski şi filmele sale, puţine la număr, e adevărat, însă atât de consistente şi suflate cu geniul poetului-regizor. Ce
Revista TIMPUL apare și la Târgoviște
Revista „Timpul” îşi asumă o tradiţie foarte veche. Ea se revendică, înainte de toate, de la cotidianul conservator omonim care a apărut în Bucureşti în
Inițierea în martiriu prin nihilism și amăgire.
Am fost uluit de simțirea poetului debutant Stamate Constantin. Citindu-i poeziile și încercând să-l înțeleg, mi-l imaginez pe Constantin ca fiind o picătură de apă
