Comoara dintr-o picătură de lapte matern. Importanța alimentației naturale a sugarilor

Ioana Andreea Câmpanu

Nutriționist dietetician, Psiholog clinician

Primul gust, prima picătură de hrană vie, prima conexiune din „noua viață” cu ființa care îl va proteja și iubi necondiționat. Laptele matern reprezintă un aliment complet și sigur, a cărei compoziție include toți nutrienții de care nou-născutul, respectiv sugarul, are nevoie pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă.

Statisticile de la nivel global (din anul 2012) arată că numai 38% dintre sugarii cu vârsta cuprinsă între 0 și 6 luni sunt hrăniți exclusiv cu lapte matern, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Unul din obiectivele globale ale Organizației Mondiale a Sănătății este ca până în anul 2025 să crească procentul copiilor alimentați exclusiv la sân în primele 6 luni de viață cel puțin până la 50%.

Date mai recente furnizate de UNICEF indică un procent de 44% la nivel global al alimentației exclusive la sân în primele 5 luni de viață (procent înregistrat în anul 2019) (Fig. 1).

Fig.1. Statistica la nivel mondial privind alimentația exclusivă la sân în primele 5 luni (Sursa: UNICEF. Infant and young child feeding, 2019)

La  nivel european, ultimele date au fost furnizate în anul 2019 de către Inițiativa Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății de Supraveghere a Obezității Infantile, COSI. Din graficul prezentat reiese că în România procentul copiilor alăptați la sân este mai mare de 55%, deci mai mare decât media atinsă la nivel global (44%), însă procentul alimentației exclusive la sân în primele 6 luni de viață este unul mult mai mic, doar de 12,6%, conform Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului, care în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi UNICEF, a efectuat un studiu ce a inclus 5051 femei în vârstă de 15-45 de ani (în anul 2016) (Fig. 2).

Fig. 2. Situația hrănirii la sân a sugarilor în diferite țări  (Sursa:WHO. Childhood Obesity surveillance initiative, 2019)

Care sunt avantajele alimentației naturale în primele 6 luni de viață?

1.      Laptele uman este un aliment sigur, imediat disponibil, gratuit, care se adaptează automat la nevoile sugarului (existând mai multe stadii, cu o compoziție diferită a laptelui, în funcție de dezvoltarea sugarului).

Lactația din primele zile de după naștere diferă de cea matură. În primele 5 zile se secretă colostrul, un lapte gălbui, mai vâscos, mai bogat în proteine, minerale, imunoglobuline şi anticorpi, dar totodată mai sărac în lipide și glucide. În intervalul 6-10 zile de după naștere se produce un lapte de tranziție, care are o compoziție intermediară între colostru și laptele matur, cu o concentrație mai mare în lactoză, lipide și vitamine din complexul B.

În general, se recomandă ca durata alimentației naturale să nu depășească 20-30 minute și să se alăpteze dintr-un singur sân, întrucât compoziția laptelui se modifică pe parcursul procesului de hrănire cu lapte matern. La început laptele conține mai multă apă, lactoză şi potoleşte rapid setea sugarului, iar laptele uman secretat spre finalul alăptării conţine mai multe grăsimi (de până la 5 ori mai mult), care oferă sațietate acestuia.

De asemenea, componenta financiară, alături de cea temporală reprezintă aspecte foarte importante, ținând cont că laptele matern este disponibil imediat, neimplicând sterilizarea biberonului, fierberea apei, răcirea acesteia, amestecarea cu formula de lapte și nu implică costuri pentru achiziționarea formulei de lapte. Departamentul American de Sănătate și Servicii Umane (HHS) estimează costurile alimentației artificiale ale sugarului în primul an de viață la 1200-1500 dolari.

2.      Alăptarea consolidează legătura afectivă dintre mamă și sugar.

Relația dintre mamă și copil are la bază sentimentul matern, factorii psihologici, culturali, dar și educaționali. Deși ambii părinți contribuie la creșterea și dezvoltarea nou-născutului, mama reprezintă factorul determinant care își pune amprenta asupra dezvoltării copilului. Hrănirea la sân a nou născutului și sugarului își pune amprenta asupra întăririi legăturii emoționale dintre mamă și copil. Unul din studiile care demonstrează acest lucru este “Breastfeeding, Bonding, and the Mother-Infant Relationship”, publicat în anul 2003 în jurnalul “Merrill-Palmer Quarterly”. Studiul a fost realizat pe 432 diade mamă-sugar alăptat natural și 92 diade mamă-sugar alăptat artificial. Rezultatele acestui studiu pun în evidență faptul că există diferențe semnificative între legăturile de atașament ale sugarilor alăptați la sân cu mamele lor și ale sugarilor hrăniți cu biberonul cu mamele lor la vârsta de 4 luni, în sensul că relația afectiv-emoțională dintre sugar și mamă este mai puternică în cazul alimentației la sân, comparativ cu alimentația artificială. Același studiu evidențiază că la vârsta de 12 luni nu mai există aceste diferențe între grupuri (diadele alăptat la sân și diadele hrănire cu biberonul).

De asemenea, o echipă de cercetători care a utilizat imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (f-RMN) a scos în evidență că mamele care alăptează exclusiv la sân au prezentat o activitate mai mare a creierului în mai multe regiuni ale sistemului limbic  atunci când ascultă plânsul propriilor copii, în comparație cu mamele care își hrănesc copiii cu formule de lapte (Kim et al., 2011).

Aceste rezultate sugerează că asocierea dintre alăptare și calitatea atașamentului ar putea fi cel puțin parțial explicată de efectele directe ale alăptării asupra sensibilității materne.

3.      Care este compoziția laptelui uman?

Superioritatea alimentației la sân este datorată compoziției laptelui uman, care este perfect adaptat digestiei și absorbției sugarului. Valoarea biologică mare pe care o posedă laptele uman este datorată conținutului de enzime, anticorpi, vitamine, săruri minerale și oligoelemente necesare creșterii și dezvoltării copilului (Tabel 1).

Tabel 1. Compoziția laptelui uman (Sursa: Institute of Medicine Committee on Nutritional Status During Pregnancy and Lactation, 1991)

Valoare energetică (kcal/L)680 kcal/ L
Apă860- 875 g/ L
Reziduu uscat (g/L)125- 140 g/ L
Macronutrienți: 
Proteine (g/L) Cazeină Proteinele lactoserului10 g/ L 4 g/ L 6 g/ L
Glucide (g/L) Lactoză (g/L) Oligozaharide (g/L)70 g/ L 60 g/ L 10 g/ L
Lipide (g/ L)40 g/ L
Micronutrienți: 
Vitamine liposolubile: 
Vitamina A (µg/L)600 µg/ L
Vitamina D (µg/L)0.5-1.5 µg/ L (20-60 IU)
Vitamina K (µg/L)2 µg/ L
Vitamina E – tocoferol (mg/L)3 mg/ L
Vitamine hidrosolubile: 
Vitamina C (mg/L)50-60 mg/ L
Vitamina B1/tiamină (µg/L)7-10 µg/ L
Vitamina B2/riboflavină (µg/L)350 µg/ L
Vitamina B3/niacină (mg/L)1 mg/ L
Vitamina B5/acid pantotenic (µg/L)2.6 µg/ L
Vitamina B6/piridoxină (µg/L)50-250 µg/ L
Vitamina B7/biotină (µg/ )0-27 µg/ L
Vitamina B9/acid folic (µg/L)85 ± 37 (SD) µg/L în primele 3 luni
Vitamina B12/cianocobalamină (µg/L)0.3-3.2 µg/ L
Săruri minerale2-2,5 g/ L
Calciu (mg/ L)280 ± 26 mg/ L
Fosfor (mg/ L)140 ± 22 mg/ L
Magneziu (mg/ L)35 ± 2 mg/ L
Sodiu (mg/ L)180 ± 40 mg/ L
Potasiu (mg/ L)525 ± 35 mg/ L
Fier (mg/ L)0.3 ± 0.1 mg/ L
Zinc (mg/ L)1.2 ± 0.2 mg/ L
Seleniu (µg/L)20 ± 5 µg/L
Mangan (µg/L)6 ± 2 µg/L
Fluor (µg/L)16 ± 5 µg/L

4.      Laptele uman asigură un conținut ridicat de aminoacizi esențiali, un raport optim între lactoser și cazeină.

Proteinele au în compoziția lor 20 de tipuri de aminoacizi, dintre care 12 aminoacizi sunt neesențiali, ce pot fi sintetizați în organism și 8 aminoacizi sunt esențiali, care nu pot fi sintetizați si care trebuie asigurați prin aport extern, din alimentație. Aminoacizii esențiali (valina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, treonina, triptofan, fenilalanina, la care se adaugă arginina și histidina) au rol important în creșterea și dezvoltarea copilului, spre exemplu, arginina și lizina ar influența sinteza hormonului de creștere (Uauy et al., 2015).

Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a pus la dispoziție compoziția în aminoacizi a cazeinei și a proteinelor din laptele matern (în g/100 g proteine)(Tabel 2):

Tabel 2. Compoziția în aminoacizi a cazeinei și a proteinelor din laptele matern (Sursa: FAO. Infant Formulae and Follow-on Formulae Regulations, 1998)

AminoacidCazeinăLapte matern
Arginină3.73.8
Cistidină0.31.3
Histidină2.92.5
Izoleucină5.44.0
Leucină9.58.5
Lizină8.16.7
Metionină2.81.6
Fenilalanină5.23.4
Treonină4.74.4
Triptofan1.61.7
Tirozină5.83.2
Valină6.74.5

Raportul dintre lactoser și cazeină este unul optim în cazul laptelui uman, comparativ cu laptele de vacă, solicitând mai puţin rinichii, incomplet dezvoltaţi. Laptele de vacă se recomandă a fi introdus în alimentația copilului după primul an de viață.

5.      Hrănirea sugarului cu lapte matern contribuie la o mai bună profilaxie a bolilor de nutriție și metabolism (obezitate, diabet zaharat).

O metaanaliză ce a inclus 25 de studii (și 226.508 participanți) scoate în evidență scăderea susceptibilității de a avea obezitate în copilărie a lotului format din sugari alăptați natural mai mult de 7 luni de zile (Yan et.al, 2014).

De asemenea, Inițiativa Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății de Supraveghere a Obezității Infantile subliniază o prevalență crescută a obezității în rândul copiilor care nu au fost alimentați la sân (16,8%), comparativ cu cei a căror alimentație a fost naturală mai puțin de 6 luni de zile (13,2%) și cu a celor alimentați natural mai mult de 6 luni de zile (9,3%) (Fig. 3). Aceste rezultate subliniază importanța alimentației naturale a sugarilor.

Fig. 3. Prevalența obezității în rândul copiilor în funcție de perioada hrănirii la sân (Sursa: WHO. Childhood Obesity surveillance initiative, 2019)

Fig. 4.Diferențe între țări în ceea ce privește prevalența obezității în directă relație cu alăptarea (Sursa: WHO. Childhood Obesity surveillance initiative, 2019)

Alăptarea este un factor important în prevenția bolilor metabolice, printre care diabetul zaharat. Un studiu publicat în anul 2016 accentuează rolul protectiv pe care alăptarea o are asupra mamei, respectiv prevenție împotriva sindromului metabolic și diabet zaharat de tip 2, dar și asupra copilului, prevenție împotriva obezității infantile și a diabetului zaharat de tip 1 (Poudel & Shrestha, 2016)(Fig.4).

Alimentația la sân (Sursa: https://www.nicolemananphotography.com/breastfeeding-gallery)

Mame care alăptează (Sursa: https://www.nicolemananphotography.com/breastfeeding-gallery)

Bibliografie:

  1. Dietary Guidelines for Americans, 2020-2025
  2. Else-Quest, Nicole & Hyde, Janet & Clark, Roseanne. (2003). Breastfeeding, Bonding, and the Mother-Infant Relationship. Merrill-palmer Quarterly. 49. 495-517. 10.1353/mpq.2003.0020.
  3. Food and Agriculture Organization, L.N.249 din 1998, Food, Drugs and Drinking Water Act (Cap.231), B2108. http://www.fao.org/faolex/results/details/en/c/LEX-FAOC014910/
  4. Global Nutrition Targets 2025: Breastfeeding policy brief, https://www.who.int/nutrition/publications/globaltargets2025_policybrief_breastfeeding/en/
  5. Institute of Medicine (US) Committee on Nutritional Status During Pregnancy and Lactation. Nutrition During Lactation. Washington (DC): National Academies Press (US); 1991. 6, Milk Composition. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK235590/
  6. Kim P, Feldman R, Mayes LC, Eicher V, Thompson N, Leckman JF, Swain JE. Breastfeeding, brain activation to own infant cry, and maternal sensitivity. J Child Psychol Psychiatry. 2011 Aug;52(8):907-15. doi: 10.1111/j.1469-7610.2011.02406.x. Epub 2011 Apr 18. PMID: 21501165; PMCID: PMC3134570.
  7. Poudel RR, Shrestha D. Breastfeeding for diabetes prevention. J Pak Med Assoc. 2016 Sep;66(9 Suppl 1):S88-90. PMID: 27582164.
  8. Uauy R, Kurpad A, Tano-Debrah K, Otoo GE, Aaron GA, Toride Y, Ghosh S. Role of Protein and Amino Acids in Infant and Young Child Nutrition: Protein and Amino Acid Needs and Relationship with Child Growth. J Nutr Sci Vitaminol (Tokyo). 2015;61 Suppl:S192-4. doi: 10.3177/jnsv.61.S192. PMID: 26598853.
  9. UNICEF, Infant and young child feeding, https://data.unicef.org/topic/nutrition/infant-and-young-child-feeding/, 2019
  10. World Health Organization, 04.04.2021, https://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0017/400652/COSI-Breastfeeding-FS-ENG-LowRes.pdf
  11. Yan, J., Liu, L., Zhu, Y., Huang, G., & Wang, P. P. (2014). The association between breastfeeding and childhood obesity: a meta-analysis. BMC public health, 14, 1267. https://doi.org/10.1186/1471-2458-14-1267

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *