„Laptele vegetal” – înlocuitor al laptelui de origine animală?

Cristiana-Amalia Manolache

Nutriționist Dietetician

Laptele este un aliment important încă de la începutul vieții, singura sursă de nutrimente pe care sugarul o consumă. Laptele matern este esențial în creșterea și dezvoltarea sugarului, datorită valorii biologice crescute și conținutului de enzime, anticorpi, oligoelemente, viamine și săruri minerale. Laptele rămâne o sursă de nutrimente pe tot parcusul copilăriei, laptele matern este ulterior înlocuit cu laptele de vacă, sau cu alternativele laptelui (1,10).

Când este recomandată introducerea laptelui de vacă sau alternativelor de lapte?

Conform Ghidului American de Nutriție (1), consumul de lapte de vacă sau soia ar trebui introduse la copii, după vârsta de 12 luni, ca substituent al laptelui matern sau a formulei de lapte.

Datorită cantității insuficiente de nutrimente din laptele de vacă și a cantității ridicate de proteine și minerale, consumul poate îngreuna procesul de digestie al copiilor.

Începând cu vârsta de 12 luni, pentru a aduce un aport de calciu, proteine, potasiu și vitamina D,  pot fi introduse în alimentație, laptele de vacă sau băuturi din soia (1).

Alternativele de lapte, ce includ băuturi din lapte vegetal, precum soia, ovăz, orez, cocos și migdale, se găsesc în comerț cu diferite arome și zahăr adăugat, de aceea Ghidului American de Nutriție (1).  recomandă evitarea consumului în primul an de viață. Variantele neîndulcite, pot fi de asemenea introduse în alimentația copiilor într-o cantitate redusă începând cu vâsta de 2 ani.

Aceste recomandări au loc datorită conțintului redus de proteine și vitamina D din alternativele de lapte, în prezent doar laptele de soia fortificat fiind considerat echivalent al lactatelor (1,9).

În cazul intolaranței la lactoză și alergiei la laptele de vacă, care sunt tot mai întâlnite în rândul copiilor, există o cerere crescută în introducerea alternativelor de lapte din surse vegetale.

Intoleranța la lactoză și alergia la laptele de vacă  

Alergia este o reacție severă ce apare după ingerarea unui aliment sau grup de alimente, determinând unele simptome ce dispar doar prin eliminarea produselor care determină reacțiile adverse. Alergia la laptele de vacă este una dintre cele mai răspândite alergii la sugari și copii. Conform studiilor, un procent de 2,2- 3,5% dintre sugari prezintă alergii la laptele de vacă, precum și 35 % dintre copii cu vârstele cuprinse între 5 și 6 ani, cât și 80% dintre adolescenți (6,7).

Intoleranța la lactoză este de asemenea răspândită în rândul copiilor și se datorează incapacității de a digera lactoza. Lactoza nu poate fi digerată datorită cantității insuficiente de lactază secretată la nivelul tractului digestiv. Lactoza trece direct la nivelul colonului și determină apariția diferitelor simptome precum balonarea, durerile abdominale, flatulență, greață și vărsături (2,5).   

Consumului alternativelor de lapte

Conform US Food and Drug Administration, (2,3) înlocuitorii laptelui de vacă, nu oferă organismului aceleași beneficii nutriționale și pot avea efecte negative asupra creșterii și dezvoltării copiilor. Aportul de lapte este deosebit de important datorită conținutului crescut de proteine și vitamina D, menținând starea de sănătare a sistemului osos, consumul a 100 g de lapte de vacă aducând un aport de 67 kcal, 4,8 g glucide, 3,6 g lipide și 3,5 g proteine.

Laptele de migdale și soia, sunt sursele care au un conținut de proteine similiar laptelui de vacă, având numeroase beneficii, comparativ cu laptele de cocos și orez. Laptele de cocos este astfel, asociat cu un conținut crescut de grăsimi saturate și poate avea un impact negativ asupra bolilor cardiovasculare, în timp ce laptele de orez poate fi o sursă săracă în proteine și lipide. Așadar, în cazul laptelui de migdale și soia, conținutul de acizi grași mononesaturați (MUFA) și acizi grași polinesaturați (PUFA) este semnificativ mai mare, în comparație cu grăsimile saturate. Conținutul crescut de acizi grași mononesaturați (MUFA) și acizi grași polinesaturați (PUFA) pot avea astfel efecte benefice în bolile cardiovasculare (6,8).

Având în vedere unele beneficii ale consumului de lapte de soia și migdale, comparativ cu cel de cocos și orez, pot fi considerați înlocuitorii ideali ai laptelelui de vacă în special în cazurile în care apare inoleranța la lactoză sau alergia la laptele de vacă.

În ultimii ani au fost documentate efectele în ceea ce privește consumul laptelui vegetal (8).      Astfel, copiii în curs de dezvoltare au nevoie de o cantitate suficientă de proteine necesare creșterii, iar laptele de vacă este unul dintre alimentele care oferă nutrimentele necesare pentru acest proces. Introducerea alternativelor de lapte, precum cele din orez și cocos, nu contribuie la aportul adecvat de proteine și calciu de care copiii au nevoie, așadar consumul acestor alimente poate conduce la instalarea unui deficit important de nutrimente.

Compoziția laptelui de vacă și alternativelor de lapte

Tabel 1 Compoziția laptelui de vacă și a alternativelor de lapte [Surse: Ghid pentru alimentație sănătoasă, 2006 (10), Plant-based milk alternatives an emerging segment of functional beverages, 2016 (8)]

Tipul de lapteKcalProteine(g)Lipide(g)Glucide (g)Calciu (mg)
100 mL     
Lapte de vacă673,53,64,8125
Lapte de soia33,32,91,71,7 12,4
Lapte de migdale16,70,41,250,88,3
Lapte de cocos33,30,322,918,7
Lapte de orez54,160,40,811,212,5

Laptele din sursă vegetală este folosit în diferite culturi, ca sursă de nutrimente având beneficii în special în rândul copiilor cu intoleranță la lactoză sau cu alergie la laptele de vacă (11).

Acest tip de lapte este obținut dintr-o varietate de alimente pe bază de: cereale, leguminoase, nuci cât și semințe, iar din punct de vedere nutrițional dintre toate aceste categorii, laptele de soia, este cel mai bun înlocuitor a laptelui de vacă, după vârsta de 1 an.

Deși alternativele de lapte sunt promovate, acesta rămâne un subiect controversat, fiind nevoie de ulterioare studii pentru a înțelege mai bine implicațiile nutriționale al consumului pe termen lung la copii.

Bibliografie

  1. Dietary Guidelines for Americans, 2020-2025;
  2. Merritt, R. J., Fleet, S. E., Fifi, A., Jump, C., Schwartz, S., Sentongo, T., . . . Turner, J. (2020). North American Society for Pediatric Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition Position Paper: Plant-based Milks. Journal of Pediatric Gastroenterology & Nutrition, 71(2), 276-281.
  3. Schuster, M. J., Wang, X., Hawkins, T., & Painter, J. E. (2018). Comparison of the Nutrient Content of Cow’s Milk and Nondairy Milk Alternatives. Nutrition Today, 53(4), 153-159.
  4. Food Allergies and Intolerances. (2017). Clinical Gastroenterology and Hepatology, 15(8).
  5. Vanga, S. K., & Raghavan, V. (2017). How well do plant based alternatives fare nutritionally compared to cow’s milk? Journal of Food Science and Technology, 55(1), 10-20.
  6. Heine, R. G., Alrefaee, F., Bachina, P., Leon, J. C., Geng, L., Gong, S., . . . Rogacion, J. M. (2017). Lactose intolerance and gastrointestinal cow’s milk allergy in infants and children – common misconceptions revisited. World Allergy Organization Journal, 10, 41.
  7. Sethi, S., Tyagi, S. K., & Anurag, R. K. (2016). Plant-based milk alternatives an emerging segment of functional beverages: A review. Journal of Food Science and Technology, 53(9), 3408-3423. doi:10.1007/s13197-016-2328-3
  8. Lee, G. J., Birken, C. S., Parkin, P. C., Lebovic, G., Chen, Y., L’Abbé, M. R., & Maguire, J. L. (2014). Consumption of non–cow’s milk beverages and serum vitamin D levels in early childhood. Canadian Medical Association Journal, 186(17), 1287-1293. doi:10.1503/cmaj.140555
  9. Ghid pentru alimentație sănătoasă, coordonator Graur, M., 2006.
  10. Muehlhoff, E., Bennett, A., McMahon. D. Milk and dairy products in human nutrition 2013; http://www.fao.org/3/i3396e/i3396e.pdf
  11. Sursa fotografiei: https://www.freepik.com/photos

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *