Nutriția în timpul sarcinii și alăptării – de la teorie la practică. Vitaminele și mineralele

Ana Maria Bratu, Student Nutriție și dietetică, Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași

Sarcina și alăptarea sunt etape speciale ale vieții unei femei, iar nutriția joacă un rol vital înainte, în timpul și după aceste etape din viață, pentru a susține sănătatea mamei și a copilului ei. Urmarea unui model alimentar sănătos este deosebit de importantă pentru femeile gravide sau cele care alăptează din mai multe motive. Creșterea aportului de calorii și nutrienți este necesară pentru a sprijini creșterea și dezvoltarea copilului dar și pentru a menține sănătatea mamei. Un stil de viata sănătos înainte și în timpul sarcinii poate îmbunătăți rezultatele sarcinii (1).

Studii recente pe modele umane şi animale demonstrează că statusul nutriţional din timpul sarcinii afectează nu numai sănătatea şi dezvoltarea neurologică a nou-născutului, ci şi morbiditatea şi mortalitatea la vârsta adultă (7).

Recomandările actuale privind nutriţia în timpul sarcinii pun accentul pe creşterea optimă în greutate a femeii gravide pe parcursul sarcinii şi pe consumul adecvat de calorii, vitamine şi minerale necesare dezvoltării fătului şi prezervării sănătăţii materne (2).

Procesele fiziologice complexe care au loc în timpul sarcinii determină creşterea necesarului de proteine şi a celui de vitamine şi minerale. Tendinţa actuală este de a asigura consumul adecvat al acestor nutrienţi prin consumul de suplimente vitaminice şi minerale. O atenţie deosebită se acordă consumului de fier şi acid folic (2, 6).

Fierul este foarte important pentru eritrocite. El întră în componenţa hemoglobinei şi are rolul de a transporta oxigenul către toate ţesuturile din organism şi către fătul în dezvoltare. Regimul alimentar conține două tipuri de fier: fierul heminic și fierul neheminic. Fierul heminic este prezent în produsele de origine animală, cum ar fi carnea și peștele, absorbinduse în proporție de 20-30%, nefiind afectat semnificativ de alte componente ale regimului alimentar. Calciul este unicul factor alimentar care influențează absorbția fierului heminic și neheminic. Gătitul la temperaturi înalte cu o perioadă îndelungată de timp contribuie la degradarea fierului heminic și la transformarea lui în fier neheminic. Fierul neheminic din sursele vegetale, medicamentele cu fier și produsele alimentare fortifiacate cu fier are o biodisponibilitate mai mică, cu o absorbție de până la 5% (5).

Surse: carne roșie, pește, pui, cereale integrale, nuci, seminte dovleac, fructe si legume uscate (4).

Acidul folic – deficienţa de acid folic este una din cele mai comune deficienţe în sarcină. Necesarul de acid folic este crescut în această perioadă, acesta fiind necesar sintezei ADN. Deficienţa de acid folic în perioada timpurie a sarcinii poate produce defecte ale tubului neural cum sunt spina bifida, anencefalie şi mielomeningocel. Deoarece închiderea tubului neural are loc cel mai adesea înainte ca femeia să ştie că este însărcinată , efectul suplimentării cu acid folic după această perioadă este minim (2).

Surse: legume verzi, salată verde, fructe, cereale fortificate, porumb, năut, brânzeturi (4).

Zincul – indispensabil creșterii și multiplicării celulare. Deficitul de Zn afectează creșterea fetală, deficit al al sistemului imun. Alimentația echilibrată, bogată în proteine animale, asigură necesarul de Zn (2).

Surse: carne, pește, produse lactate (4).

Nevoile de cupru în timpul sarcinii se bazează pe cuprul acumulat în ficat, în lichidul amniotic al fătului. La animalele experimentale, deficiența de cupru în sarcină se asociază cu anomalii fetale și avorturi spontane. Activitatea fizică, infecțiile, inflamația, diabetul, hipertensiunea și aporturile ridicate de fructoză și zinc pot influența nivelele de cupru, dar, în general, deficiența de cupru este rar întâlnită la oameni și se atestă doar la persoanele cu anomalii genetice ale metabolismului cuprului. Suplimentarea cu fier și zinc poate compromite absorbția și transferul cuprului (5).

Surse: organe, cereale integrale, leguminoase, fructe uscate (4).

Calciul – În perioada alăptării se pierde aproximativ 5% din masa osoasă, fenomen reversibil la şase luni de la înţărcare. Deficitul de calciu şi/sau de vitamină D are ca efect scăderea rezistenţei osoase şi rahitismul (2). Aproximativ 25-30 grame de calciu sunt necesare pentru dezvoltarea fetală osoasă, în special în al treilea trimestru de sarcină. Un studiu Chocrane a concluzionat că suplimentarea dietei cu calciu scade riscul de preeclampsie (7).

Iodul – deficienţa maternă de iod este responsabilă de apariţia hipotiroidiei la nou-născut, cu consecinţe nefaste pentru acesta. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că 20 milioane de oameni de pe tot globul suferă de retard mintal, consecinţă a deficitului matern de iod care ar fi putut fi prevenit prin suplimentarea acestuia. Hormonii tiroidieni sunt necesari dezvoltării normale a creierului şi proceselor de creştere. Manifestările deficitului de iod care conduc la apariţia cretinismului sunt cu atât mai importante cu cât deficitul apare la începutul sarcinii şi pot fi prevenite prin corectarea deficitului matern în primele 3 luni de sarcină (2).

Surse: pește de apă sărată, sare marină iodată, ouă, lapte (4).

Vitamina D – deficienţa vitaminei D este asociată cu tulburări ale metabolismului calciului atât la mamă cât şi la făt, fiind responsabilă de apariţia hipocalcemiei şi a tetaniei la nou-născut şi a osteomalaciei la mamă (2).

Un studiu realizat în Danemarca, în care s-au folosit probe arhivate de sânge din cordonul ombilical, a corelat apariţia schizofreniei cu nivelurile serice atât crescute, cât şi scăzute ale vitaminei D. Alte studii care au avut ca interes dezvoltarea oaselor susţin că este necesar un nivel seric de cel puţin 50 nmol/l, ceea ce implică suplimentarea dietei cu vitamină D pentru majoritatea gravidelor (7).

Conform Krause’s imbunatateste, functia imuna, dezvoltarea creierului si are un rol in reglarea citokinelor, scleroza multipla, diabet si autism (3).

Surse: expunerea la soare, ouă, ulei de pește (4).

Vitamina A joacă un rol important în divizarea celulelor, creșterea și maturarea organelor și scheletului la făt, menținerea sistemului imun și fortificarea protecției contra infecțiilor, dezvoltarea văzului la făt, precum și menținerea sănătății oculare și a vederii în amurg la mame (6).

Surse: ficat, galbenuș, lactate, unt (4).

Vitamina C – studii recente demonstrează asocierea dintre deficitul de vitamina C şi preeclampsie sau ruptura prematură de membrane (2).

Surse: fructe și vegetale (citrice, roșii, pătrunjel, ardei, căpșuni, pepene galben) (4).

Tabel 1. Aportul zilnic recomandat de vitamine și minerale în timpul sarcinii și alăptării (1-3):

 Ghid pentru alimentatie sanatoasa (2)Dietary Guidelines for Americans (1)Food and the Nutrition Care Process, Krauses’s (3)
Fier (mg)302725-30
Acid folic (mcg)600600400
Zinc (mg)1511-1220
Calciu (mg)600-10001000-1300300-2500
Iod (mcg)175220150-299
Vitamina D (UI)200600800
Vitamina A (mcg)500-1250750-770< 3000
Vitamina C (mg)1080-85Nu există recomandări

Alegerea unui model de alimentație sănătoasă influențează starea de bine atât în perioada de sarcină, cât și în perioada de alăptare. Dintre aceste modele amintesc:

Dieta mediteraneană este o dietă caracteristică zonei mediteraneene, bazată pe consumul de legume, zarzavaturi, fructe proaspete sau uscate, pește, ulei de măsline, vin în cantități moderate și care, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), este o dietă sănătoasă și de calitate (8).

Dieta DASH este un model alimentar promovat de Institutul Național al inimii, plămânului și sângelui din SUA pentru a preveni și controla hipertensiunea. Dieta DASH este bogată în fructe, legume, cereale integrale și alimente lactate cu conținut scăzut de grăsimi (9).

Dieta lacto-ovo-vegetariană este o dietă în care sunt permise alături de vegetale, lactatele și ouăle (10).

Exemplu de un meniu pentru o zi

Exemplu de un meniu pentru o zi, femeie, 39 ani, 65 kg, 23 săptămâni, trimestru 2, prima sarcină, fără complicații. Recomandari conform Food and Nutrition Board/IOM: BMR x PAL +Additional Energy =2339  kcal/zi.

Mic dejunLapte, 3,7%250 ml (un pahar)
 Ou găină1 buc
 Pâine integrală50 g (o felie)
Gustarea 1Salată fructe, homemade140 g (măr, banană, portocală, afine)
PrânzSupă linte220 ml (un bol mic)
 Dorada la cuptor90 g (o porție)
 Orez brun cu legume și spanac230 g (o porție)
 Pâine integrală100 g (2 felii)
 Iaurt simplu130 g
 Zmeură50 g
Gustarea 2Banană1 buc
CinăPiept curcan la grătar85 g (o porție)
 Sparanghel100 g ( o porție)
 Salată verde+ulei cod70 g (o porție)+4 grame
 Pâine albă42 g (o felie mai subțire)
 Nuci30 g

Observații

O importanță deosebită pe parcursul sarcinii și alăptării o reprezintă-o dietă echilibrată (chiar dacă într-o zi avem un surplus, iar în altă zi un minus, important e să se compenseze în timp), hidratarea și exercițiul fizic.

Concluzii

Este necesară o alimentaţie echilibrată pe parcursul sarcinii, pentru o dezvoltare corespunzătoare a produsului de concepţie. Conform dovezilor actuale, dieta unei gravide trebuie suplimentată cu acid folic, iod, calciu, fier şi vitamină D. În schimb, suplimentarea cu vitaminele A, E, B6 sau B12 nu a adus beneficii suplimentare. Perioada preconcepţională este una dintre cele mai importante, mai ales pentru femeile cu antecedente obstetricale de sarcini cu produşi de concepţie cu anomalii ale tubului neural (spina bifida, anencefalie). În această situaţie, doza de acid folic este mărită de 10 ori, de la 0,4 la 4 mg/zi. Consultul prenatal este extrem de important, gravida fiind informată şi încurajată să consume fructe proaspete sau congelate, legume, carbohidraţi cu indice glicemic mic, proteine obţinute din carne, fructe de mare, peşte, linte sau fasole. Este infirmată expresia „mâncatul cât pentru doi”, întrucât în primul trimestru de sarcină gravida nu are nevoie de calorii suplimentare, iar în trimestrele al doilea, respectiv al treilea, creşterea necesarului energetic este de doar 10-25%.

Bibliografie

  1. Dietary Guidelines for Americans, 2020-2025, pg 128-130 ;
  2. Ghid pentru alimentatie sanatoasa, Mariana Graur si col, 2006, pg 82-84;
  3. Food and the Nutrition Care Process, Krauses’s, 2012, pg 357-360;
  4. Abecedar de nutritie,prof dr Nicolae Hancu si col, 2012, pg 36-40;
  5. Ghid de bune practici, Alimentație rațională, siguranța alimentelor și schimbarea comportamentului alimentar, Chișinău, 2019, pg 63-66;
  6. WHO Recommendations on Maternal Health, 2017, pg 4;
  7. https://www.medichub.ro/reviste/perinatologia/nutritia-in-sarcina-id-1169-cmsid-72;
  8. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22166185/;
  9. https://en.wikipedia.org/wiki/DASH_diet;
  10. https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacto-ovo_vegetarianism;
  11. https://app.nutrium.io.

Articole asemănătoare

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *