autostrada spre venice
•
sunt ore petrecute în mașină când
umerii rămân încinși și grei
impregnați în țesătură
indiferent de precauție simțurile o să te
păcălească
vizualizezi câmpia șiruri înclinate linia
orizontului mărginită de galben
se înalță treptat
mărăcini. fructul țepos
al unor asemenea plante
arsuri de alamă sau de bronz
ce încarcă drumul_aerul
prăfuit și cald
••
momente în care mă scutur, mă întorc
dau ochelarii la o parte și las ochii obosiți
să privească licurici ce se zbat pe retină
pe cerul limpede nu se zărește nimic
*
primejdia se află în natura dezvoltării
și a modurilor subtile
o explozie personală sub arcuri
doar pentru mine
alungă disproporționate bălți
induse
din gândire
prezintă viața așa cum este
:
în mod consolator
distrusă
Seceta
amintind de polaroidele
expuse la ardere diferită
înmuiate-n energizant
în primă fază
pierdere
practica de combinare
luminate pe frameuri
: efectele photogramei
**
apăsătoare vârtejuri când vântul apleacă
iarba
și-o așează în semicercuri
se pot cufunda în învelișul spontan
al drumurilor largi
cele mai neașteptate mirosuri
puful de salcie sau puful de păpădie
purtat departe
împresurând
pe margini sau colțuri
până-și schimbă culoarea
atrag îngrijorare, tulburând starea
pentru regenerare
flori presate natural